De ce răsărea soarele cînd apărea Iliescu

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Interesant ┼či imperfect precum ├«ns─â┼či democra┼úia jpeg

Ion Iliescu este de┼úin─âtorul unor performan┼úe demne de Guinness Book-ul politicii. Nu doar c─â, dup─â cea mai s├«ngeroas─â r─âsturnare a unui regim comunist, a reu┼čit el, fost secretar al Partidului Comunist, s─â devin─â ┼čeful statului, nu doar c─â a de┼úinut trei mandate de pre┼čedinte ├«ntr-un stat a c─ârui Constitu┼úie interzice de┼úinerea a mai mult de dou─â. A reu┼čit performan┼úa unic─â (dup─â ┼čtiin┼úa mea) ├«n istoria modern─â ca, dup─â ce a pierdut prin alegeri func┼úia de pre┼čedinte, s─â revin─â ┼či s─â ob┼úin─â un nou mandat. ├Än plus, e singurul rom├ón care a fost ales (prin vot direct) pre┼čedinte candid├«nd din partea unui partid de st├«nga.

├Än primele luni ale lui 1989, c├«nd regimurile comuniste din Tratatul de la Var┼čovia c─âdeau unul dup─â altul, erau ├«nlocuite de c─âtre aripile reformiste (perestroikiste) ale partidelor comuniste. Trecerea se f─âcuse relativ lin, de aici ┼či a┼čtept─ârile celor mai mul┼úi dintre rom├óni, care sperau ├«n instaurarea, ├«n prima faz─â, a unui regim comunist atenuat ÔÇô nu ┼čtiau despre incompatibilitatea funciar─â dintre comunism ┼či democra┼úie. Numai c─â Partidul Comunist Rom├ón, spre deosebire de partidele-surori din Europa, nu avea o arip─â reformist─â. Prin autoritarismul extrem practicat ├«n partid, Ceau┼čescu anihilase orice tentativ─â de reform─â intern─â.

Succesul lui Iliescu, ├«n decembrie 1989, s-a datorat faptului c─â el a furat startul. Era cel mai cunoscut dintre ÔÇ×comuni┼čtii cu fa┼ú─â uman─âÔÇť. Numele s─âu era vehiculat at├«t ├«n mediile subversive gen Europa Liber─â, c├«t ┼či ├«n cercurile diplomatice ┼či intrase deja ├«n folclor drept probabil succesor al lui Ceau┼čescu. De aceea, apari┼úia sa ├«n sediul Televiziunii, la ├«nceputul dup─â-amiezii de 22 decembrie, nu a surprins pe nimeni, p─âr├«nd perfect legitim─â. (Detaliu de regie: ├«n vremea aceea, orice director purta la munc─â costum ┼či cravat─â; de┼či venea direct de la Editura Tehnic─â, unde era director, Iliescu a avut grij─â ca pe micile ecrane s─â apar─â ├«n pulover.) Zecile de filme ┼či romane cu ÔÇ×activistul bunÔÇť au avut, de bun─â seam─â, o contribu┼úie decisiv─â.

├Än bun─â parte, mai ales ├«n primele zile de dup─â Revolu┼úie, succesul l-a datorat ├«ndelungii sale experien┼úe de activist. Din ÔÇ×ultimul pe list─â, cu voia dumneavoastr─âÔÇť a reu┼čit repede s─â se impun─â ├«n grupul care preluase puterea. At├«t el, c├«t ┼či al┼úi ex-activi┼čti (B├órl─âdeanu, Brucan, Mar┼úian) au reu┼čit repede s─â fac─â din membrii ÔÇ×civiliÔÇť ai primului Front (Cornea, Blandiana, Dinescu, Caramitru) simple ornamente de vitrin─â, exclu┼či de la deciziile cu adev─ârat importante. El, Iliescu, deprinsese subtilit─â┼úile ┼čtiin┼úei de a conduce o ┼čedin┼ú─â, cum s─â p─âstreze ini┼úiativa, s─â stea ├«n expectativ─â c├«nd e cazul, s─â nu antagonizeze direct, s─â fandeze, s─â dea cuv├«ntul cui trebuie pentru a acoperi argumentele adversarilor ┼či multe alte trucuri.

├Än 22 decembrie 1989, rom├ónii descopereau c─â linia a dou─â, reformist─â, a PCR era inexistent─â. Atunci a ap─ârut un curent manifest anticomunist (scandarea ÔÇ×F─âr─â comuni┼čti!ÔÇť a coincis cu momentul primelor rafale trase de ÔÇ×terori┼čtiÔÇť) ÔÇô asumat mai ales de c─âtre reprezentan┼úii ÔÇ×partidelor istoriceÔÇť. Dar majoritatea poporului nu era preg─âtit─â pentru o schimbare at├«t de radical─â. Cu pu┼úine excep┼úii, oamenii reac┼úionau negativ c├«nd auzeau de ÔÇ×├«ntoarcerea mo┼čierilorÔÇť, ÔÇ×monarhieÔÇť, ÔÇ×legionariÔÇť ┼či alte sintagme cu semnifica┼úii sulfuroase ├«nr─âd─âcinate ├«n mentalul colectiv de-a lungul celor 40 de ani de propagand─â comunist─â. ┼×i da, respinseser─â comunismul, nu ┼či pe comuni┼čti.

Din acest motiv, Ion Iliescu, adeptul tranzi┼úiei line ┼či al comunismului rezonabil, era solu┼úia care asigura lini┼čtea marilor majorit─â┼úi. Reac┼úia nu era deloc ira┼úional─â: s-a v─âzut dup─â un deceniu c─â principalul bazin electoral al lui Iliescu, muncitorii industriei socialiste, avea s─â alimenteze grosul numero┼čilor perdan┼úi ai tranzi┼úiei. Inspirat, sloganul cu care a cucerit 12 milioane de aleg─âtori ├«n alegerile din mai 1990 a fost ÔÇ×Un pre┼čedinte pentru lini┼čtea noastr─âÔÇť. Cei doi contracandida┼úi, C├ómpeanu ┼či Ra┼úiu, proasp─ât desanta┼úi din ├«ndep─ârtatul Occident, nu ofereau publicului larg posibilitatea identific─ârii. Or, se ┼čtie c─â nu admira┼úia, ci identificarea adun─â voturi. Dimpotriv─â, fostul activist de partid, ├«mbr─âcat simplu ┼či vorbind pe ├«n┼úelesul tuturor, f─âr─â emfaz─â, cu c─âldur─â p─ârinteasc─â, era pe placul celor care tocmai pierduser─â un t─âtuc ÔÇô cam autoritar, ce-i drept. Reu┼čea s─â fie, ├«n acela┼či timp, familiar ┼či paternalist.

Contrar aparen┼úelor, contest─ârile din Pia┼úa Universit─â┼úii, obsesivul ÔÇ×Jos IliescuÔÇť nu reu┼čeau s─â mobilizeze dec├«t un mic num─âr de intelectuali din marile ora┼če. Dincolo de perimetrul Pie┼úei, Iliescu ÔÇ×al nostru, dintre noiÔÇť era adulat. ├Än 13 iunie 1990 a fost suficient ca el s─â spun─â c─â ÔÇ×este vorba de acte de tip legionar, care trebuie oprite cu toat─â fermitateaÔÇť pentru a fi crezut. Nu doar de c─âtre minerii din Valea Jiului, ci ┼či ÔÇô nu uit─âm ÔÇô de c─âtre mii de bucure┼čteni care au sus┼úinut actele de barbarie produse a doua zi. Cum s─â nu fie crezut, c├«nd 80% din popula┼úie votase cu o lun─â mai devreme ├«mpotriva partidelor (de-a valma, dar mai ales a celor ÔÇ×istoriceÔÇť), a revenirii ÔÇ×exploatatorilorÔÇť, a ÔÇ×camarilei regaleÔÇť ┼či altor fanto┼če similare care fuseser─â resuscitate cu abilitate de c─âtre propaganda frontist─â?

Pe la mijlocul anilor ÔÇÖ90, Iliescu domina autoritar orice sondaj de opinie. Fie c─â ├«ntrebai cine e cel mai competent, cel mai autoritar, mai cinstit, mai sincer, mai inteligent, mai reformist, mai energic, mai de ├«ncredere ÔÇô primul loc era ocupat de el, urmat la distan┼ú─â mare de diverse alte figuri publice (de obicei, Ion ┼óiriac), ├«n nici un caz politicieni. Mi-amintesc chiar de un sondaj ├«n care era considerat cel mai bogat rom├ón. Asta pentru c─â, pur ┼či simplu, pentru cei mai mul┼úi dintre concet─â┼úenii no┼čtri, el era alfa ┼či omega ÔÇô ceilal┼úi fiind doar accesorii. Nu doar c─â nu exista alternativ─â, dar nu exista m─âcar ideea de alternativ─â (ÔÇ×noi n-avem un HavelÔÇť).

De-a lungul timpului, Iliescu a pierdut de dou─â ori controlul asupra v├«rfului vizibil al partidului. Prima dat─â, ├«n martie 1992, dup─â mineriada care dusese (cu largul concurs al lui Iliescu) la demisia Guvernului Roman ┼či dup─â pierderea alegerilor locale ├«n Bucure┼čti ┼či alte c├«teva ora┼če mari; la Conven┼úia FSN a c├«┼čtigat mo┼úiunea condus─â de Petre Roman (care a devenit pre┼čedinte al partidului) ├«mpotriva celei a aripii Iliescu. Iliescu ┼či apropia┼úii s─âi au p─âr─âsit partidul ┼či au format Frontul Democrat al Salv─ârii Na┼úionale (actualul PSD). Noul partid a reu┼čit performan┼úa (din nou, demn─â de Cartea Recordurilor) ca, la c├«teva luni de la ├«nfiin┼úare, ├«n septembrie, s─â c├«┼čtige alegerile parlamentare ┼či preziden┼úiale.

A doua oar─â, la congresul din aprilie 2005, dup─â e┼čecul din alegerile generale, l-a sus┼úinut vehement pe ÔÇ×arogantulÔÇť Adrian N─âstase (proasp─âtul ├«nvins la pre┼čedin┼úie), ├«ns─â acesta a fost ├«nvins de c─âtre ÔÇ×prost─ânaculÔÇť Geoan─â. Cu toate acestea, Iliescu a continuat s─â exercite o influen┼ú─â puternic─â ├«n partid, din func┼úia de pre┼čedinte de onoare, func┼úie ├«n care a supravie┼úuit mai multor schimb─âri la v├«rful partidului.

De fiecare dat─â, a reu┼čit s─â revin─â ┼či s─â-┼či reia locul din v├«rful piramidei. Asta pentru c─â fo┼čtii activi┼čti PCR ÔÇô baza activului de partid ÔÇô i-au r─âmas fideli ├«n toate circumstan┼úele. Chiar ┼či acum, la o v├«rst─â venerabil─â, se pare c─â exercit─â o influen┼ú─â semnificativ─â asupra mi┼čc─ârilor din partid. E drept, mai pu┼úin energic─â, pentru c─â ÔÇ×poporul pesedistÔÇť e pe cale de extinc┼úie natural─â.

Mircea Kivu este sociolog.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.