De ce-l iubim?

Publicat în Dilema Veche nr. 763 din 4-10 octombrie 2018
De ce l iubim? jpeg

De╚Öi pare o ├«ntreprindere simpl─â, este dificil s─â vorbe╚Öti despre aur ca economist. Se ├«nt├«mpl─â asta deoarece aurul a fost tot timpul mai mult dec├«t o simpl─â marf─â, adic─â mai mult dec├«t un bun ca oricare, tranzac╚Ťionabil. Leg─âtura dintre om ╚Öi aur a stat mereu sub semnul a ceva magic. Aurul este ve╚Önic, iar orgoliul nostru, al oamenilor, este acela de a crede c─â putem fi tot a╚Öa. Aurul a fost permanent c─âutat ╚Öi pre╚Ťuit datorit─â calit─â┼úii sale fundamentale, d─âruite de c─âtre zei, pentru c─â numai zeii puteau d─ârui unui metal calitatea de a fi indestructibil. ┼×i pentru c─â ┼či via┼úa zeilor era raportat─â tot la ve┼čnicie, omul a denumit aurul ca fiind metalul zeilor. Exist─â legende ┼či credin┼úe conform c─ârora acest metal nu s-ar fi format pe p─âm├«nt, ci ar fi fost adus pe p─âm├«nt de c─âtre zei. De aceea oamenii venereaz─â aurul a┼ča cum ├«i venereaz─â pe zei.

Fiin╚Ťa uman─â consider─â c─â numai raport├«ndu-se la ceva nemuritor poate deveni la r├«ndul s─âu nemuritoare. Dragostea omului fa┼ú─â de aur are aceast─â dimensiune, a credin┼úei c─â nu se poate s─â fim doar ceea ce p─ârem, adic─â ni┼čte frunze ├«n v├«nt, care dispar odat─â cu venirea toamnei ┼či de care nimeni nu-┼či va mai aminti niciodat─â nimic. Leg─âtura dintre om ┼či aur are o ├«nc─ârc─âtur─â veche ┼či profund─â. Este o leg─âtur─â a b─ât─âliei cu nimicnicia ┼či derizoriul, care ├«ncearc─â s─â sfideze ve┼čnicia prin folosin┼úa unui material ve┼čnic. Dac─â religia este o reflectare a omului ┼či a spaimelor sale, a fricii primare ┼či primitive, atunci aurul este un element, un reper al religiozit─â┼úii. Apropierea de aur ┼či divinizarea aurului au fost solu┼úia pentru rezolvarea unei probleme insolubile. Cum s─â facem s─â d─âinuim? Cum s─â facem s─â sfid─âm timpul ┼či s─â dep─â┼čim clipa scurt─â care este via┼úa noastr─â? Se ├«nt├«mpla a┼ča pentru c─â mintea uman─â este atotcuprinz─âtoare, iar corpul uman este trec─âtor, muritor ┼či slab ├«n fa┼úa timpului.

Este greu de definit cronologia apropierii de aur ┼či folosin┼úa sa ╚Öi b─ânuim c─â asta s-a ├«nt├«mplat numai dup─â ce am de┼úinut tehnologiile ┼či uneltele necesare pentru topire ┼či separare, pentru prelucrarea minereului. Leg─âtura aurului cu zeii va fi leg─âtura sa cu puterea. Cristofor Columb spunea c─â aurul este cel mai bun lucru din lume. El poate ÔÇ×duce sufletele ├«n raiÔÇť (vezi Michel Beaud, Istoria capitalismului, Editura Cartier, Bucure┼čti, 2001, p. 25). Atunci c├«nd ├«l desprinde din natur─â, omul ┼či-l apropriaz─â ca pe ceva special. Nu exist─â nimic care s─â str─âbat─â istoria uman─â at├«t de sigur ┼či constant a┼ča cum face aurul. El se afl─â al─âturi de om ├«ncep├«nd cu ofrandele aduse zeilor celor puternici p├«n─â ├«n zilele noastre, c├«nd, cu fiecare criz─â economic─â pe care o travers─âm, aurului ├«i cre┼čte ┼či tot mereu ├«i cre┼čte pre┼úul. Aurul este elementul de stabilitate, baza la care ne-am raportat ┼či ne raport─âm ┼či azi existen┼úa noastr─â organic─â, dar ┼či existen┼úa noastr─â social─â. Aurul st─â ├«n centrul lumii at├«t pentru omul modern, c├«t ┼či pentru omul primitiv. ┼×i azi, ca ┼či atunci, ne dorim stabilitatea, constan┼úa, ducem frica expunerii la pierderi ┼či la lipsuri ┼či mai ales credem, ca ┼či atunci, c─â prin folosin┼úa aurului putem sfida fragilitatea noastr─â natural─â ┼či ne iluzion─âm c─â putem ├«nvinge timpul. ┼×i azi, oamenii s├«nt ├«ngropa┼úi al─âturi de podoabele lor din aur, a┼ča cum se ├«nt├«mpla cu mii de ani ├«n urm─â.

Aurul ├«nseamn─â permanen┼ú─â ┼či exaltare. El este cel care d─â siguran╚Ťa existen╚Ťei, pentru c─â, de╚Ťin├«ndu-l, ╚Ötii c─â ai ceva ce dore╚Öte toat─â lumea. A avea aur este ┼či azi, ├«n mintea oamenilor, un simbol al apartenen┼úei la o lume aleas─â, bogat─â, stabil─â. Aurul a fost ┼či este metalul care face inimile s─â bat─â cu putere, care provoac─â r─âzboaie ┼či conflicte. Pentru aur, omul a uitat c─â este om ┼či tot aurul este cel care, promi┼ú├«ndu ne alte orizonturi, ne-a pus ┼či ne pune pe -mul┼úi ├«n situa┼úia de a trece peste dimensiunea moral─â a fiin┼úei noastre. Aurul a fost folosit ca podoabe cu mult timp ├«nainte de a ÔÇ×cobor├«ÔÇť ├«n via┼úa noastr─â ┼či de a fi folosit ca moned─â, ca semn al valorii. Este de presupus, iar popula┼úiile primitive de azi ne stau drept martori, c─â mai ├«nt├«i l-am ata┼čat corpului nostru sub form─â de podoabe, tocmai pentru c─â am v─âzut c─â este indestructibil. Chiar f─âr─â a-i cunoa┼čte alte folosin┼úe, aurul a fost mai ├«nt├«i podoaba ┼či darul oferit zeilor. C├«nd a ajuns ├«n America, Cristofor Columb ┼či ceilal┼úi conchistadori au uimit popula┼úiile b─â┼čtina┼če cu insisten┼úa lor de a c─âuta aur, c├«t mai mult aur. B─â┼čtina┼čii ├«l aveau la g├«t, dar nu ┼čtiau exact ce importan┼ú─â ├«i acorda omul european ├«n pragul epocii de destr─âmare a feudalismului ┼či de apari┼úie a capitalismului. De aceea, b─â┼čtina┼čii ofereau aur pentru oglinzi sau m─ârgele ieftine. Schimbul pentru ei nu avea mare importan┼ú─â, pentru c─â nivelul lor de evolu┼úie nu f─âcea distinc┼úie ├«ntre bunuri.

Omul folose┼čte aurul (denumirea de ÔÇ×aurÔÇť vine de la latinescul aurum, vezi ┼či Nicolae Murgu, Mugur Is─ârescu, Aurul. Mit ┼či realitate, Editura Junimea, Ia┼či, 1981, p. 9), metalul zeilor, din orgoliu ┼či din arogan┼úa lui natural─â. Exist─â mai multe etape ale folosin╚Ťei sale; mai ├«nt├«i ca podoabe, apoi ├«n rol de moned─â ╚Öi azi ca marf─â cerut─â, rar─â ┼či c─âutat─â. Nici azi economia ┼či via┼úa noastr─â nu s-au schimbat prea mult ├«n raport cu aurul. Chiar dac─â nu se mai afl─â la baza sistemelor monetare, este c─âutat pentru acelea┼či calit─â┼úi. Ne raport─âm la aur atunci c├«nd este prosperitate, dar ┼či c├«nd este criz─â. Aurul se afl─â ├«n fi┼četele b─âncilor, ascuns ├«n seifurile caselor sau depozitat ├«n depozitele b─âncilor centrale, ca o garan┼úie a bog─â┼úiei ┼či stabilit─â┼úii unei na┼úiuni. Nu este ├«nt├«mpl─âtor c─â America, de┼úin─âtoarea celei mai puternice economii a lumii, are ├«n rezerva sa ┼či cea mai mare cantitate de aur dintre toate statele lumii.

Din punct de vedere economic, cea mai des ├«nt├«lnit─â utilizare a aurului este transformarea sa ├«n moned─â metalic─â, circula╚Ťia sub form─â de moned─â sau garantarea circula╚Ťiei monedei din h├«rtie. Procesul de apari┼úie a monedei metalice este unul simplu, ├«n devenirea ┼či determinismul s─âu, chiar dac─â s-a desf─â┼čurat ├«n istorie pe parcursul mai multor secole. Este vorba despre afirmarea ┼či recunoa┼čterea metalelor pre┼úioase, a calit─â┼úilor lor ┼či despre con┼čtientizarea de c─âtre om a faptului c─â bog─â╚Ťia const─â ├«n de╚Ťinerea de metale pre┼úioase. Apari┼úia metalelor pre┼úioase ├«n rolul de bani, de instrument unic de schimb, este un proces social complex ├«n care religiile, credin┼úele, tradi┼úiile, obiceiurile oamenilor au jucat un rol extrem de important. Tendin┼úa omului de a sfida trecerea timpului, leg├«ndu-se de obiecte perene, care sfidau la r├«ndul lor timpul, aceasta este explica┼úia pe care o acord─âm pentru apari┼úia aurului ┼či argintului ├«n prim-planul economiei ┼či al schimburilor, ├«n rolul de bani.

Istoria uman─â este o ├«nl─ân┼úuire de evenimente care au ├«n prim-plan dorin┼úa de prosperitate ┼či bog─â┼úie. Aurul ┼či argintul erau simbolul prosperit─â┼úii atunci ┼či s├«nt simbolul prosperit─â┼úii ┼či azi. Dac─â vom face o analiz─â a de┼úinerilor de aur de c─âtre b─âncile centrale, cu u┼čurin┼ú─â vom observa o corela┼úie pe care toat─â lumea o poate intui ├«nc─â din start. Chiar dac─â aurul nu mai st─â la baza sistemelor monetare na╚Ťionale, statele bogate ale lumii, ├«n frunte cu SUA, s├«nt ┼či cele mai mari de┼úin─âtoare de aur ┼či argint. Acesta este, f─âr─â ├«ndoial─â, un reflex datorat ├«ndelungatei istorii monetare a aurului, dar ╚Öi o dorin╚Ť─â de a acoperi economia instabil─â a monedei din h├«rtie cu un element de stabilitate. Lumea se raporteaz─â ├«n continuare la aur ┼či argint ├«ntr-un mod cu totul unitar. Fuga dup─â cele dou─â metale pre┼úioase apare cu ocazia fiec─ârei crize. Atunci c├«nd nu mai avem ├«ncredere ├«n m─ârfuri, aurul este insula de stabilitate pe care ne refugiem cu to╚Ťii. ├Än criz─â, nici casele nu mai s├«nt de ajuns de stabile ca pre┼ú ┼či nici p─âm├«nturile nu mai s├«nt de ajuns de stabile, lumea alearg─â dup─â aur ┼či argint. De altfel, pre┼úul celor dou─â metale scade rar sau foarte rar ┼či, privit ├«n istorie, are o tendin┼ú─â de cre┼čtere exponen┼úial─â. Pu╚Ťine s├«nt m─ârfurile care se pot l─âuda c─â asigur─â stabilitatea valorii a╚Öa cum o face aurul. 

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Fe┼úele monedei ÔÇô o dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, 2015.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.