De ce iubim banii

Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Capitalismul este t─âr├«mul viselor. Nu degeaba visul american este, ├«n continuare, unul dintre cele mai puternice sloganuri de marketing intern ┼či interna┼úional pe care ├«l au Statele Unite ale Americii. Capitalismul rom├ónesc nu a f─âcut dec├«t s─â ucid─â visele ┼či s─â paraziteze aspira┼úiile. Majoritatea oamenilor de afaceri rom├óni ┼či-au construit averile, dup─â anul 1990, specul├«nd c├«rd─â┼čia cu politicienii, for┼ú├«nd limitele legii p├«n─â la a le viola, c─âlc├«nd grosolan ├«n picioare drepturile consumatorilor ┼či aplic├«nd regula de aur care spune c─â, pentru a ├«ncheia un contract cu statul, o parte din sum─â trebuie oferit─â celui care a facilitat parafarea contractului. Cu rare excep┼úii, capitalismul rom├ónesc a n─âscut, ├«n materie de afaceri, anti-modele. Aproape to┼úi marii oameni de afaceri rom├óni au fost contesta┼úi, aproape tuturor li s-a descoperit, de-a lungul timpului, un punct sensibil, o rela┼úie cu diavolul politicii sau un partener de afaceri tras pe sfoar─â. Capitalismul s─âlbatic a scos la suprafa┼ú─â o lume pestri┼ú─â care a p─ârut c─â are, ├«n primul r├«nd, ┼čtiin┼úa de a pescui ├«n ape tulburi. ├Än ad├«ncimea afacerilor, exist─â ├«ns─â ┼či oameni de afaceri one┼čti, discre┼úi, mult mai pu┼úin prezen┼úi ├«n lumina reflectoarelor. Modelele create de capitalismul rom├ónesc au n─âscut aspira┼úiile publicului. Noii milionari au ame┼úit gustul oamenilor. Incultura, grandomania, prostul gust afi┼čate de clasa de afaceri i-au dezam─âgit pe intelectuali ┼či i-au f─âcut pe ace┼čtia s─â devin─â ironici ┼či circumspec┼úi fa┼ú─â de mul┼úi dintre oamenii de afaceri. ├Än acela┼či timp, oamenii de afaceri au dat iluzia (ba chiar au creat un model) c─â nu este nevoie de mult─â ┼čtiin┼ú─â pentru a face bani. Tranzi┼úia a adus banii printre aspira┼úiile rom├ónilor. ├Än epoca Ceau┼čescu, banii ┼či ├«mbog─â┼úirea erau subiecte tabu. Ba chiar erau ├«n afara legii, pentru c─â legea ilicitului era o sperietoare la fel de mare ca ┼či liberatatea de expresie. ┼×i totu┼či, cu maxim─â discre┼úie, regimul Ceau┼čescu a creat o sub┼úire clas─â de oameni cu bani. Anul 1990 a aruncat ├«n aer egalitarismul de tip socialist ┼či a fost startul c─âtre o nou─â aspira┼úie: bog─â┼úia. Astfel, am putut asista la scene absolut grote┼čti ├«n care membrii unei familii se agresau pentru o bucat─â de p─âm├«nt sau vechi prieteni ori rude se certau din pricina unei afaceri. Cursa pentru bani a ├«nceput ├«n anul 1990. Aproape nimeni nu ┼či-a dorit s─â r─âm├«n─â ├«n afara ei, iar, de cele mai multe ori, scopul a scuzat mijloacele. Cei 17 ani de tranzi┼úie au schimbat radical temele. Ast─âzi, este clar c─â marile averi s-au f─âcut deja ├«n Rom├ónia. Este foarte pu┼úin probabil, chiar dac─â nu absolut imposibil, ca un nou-venit s─â mai reu┼čeasc─â lovituri spectaculoase ├«n lumea afacerilor. Legisla┼úia s-a a┼čezat, concuren┼úa este tot mai dur─â, iar apartenen┼úa la Uniunea European─â aduce o doz─â fireasc─â de normalitate. ┼×i, totu┼či, mirajul banilor exist─â ┼či va exista. Recent, a fost dat publicit─â┼úii un studiu care arat─â c─â aproape 70% dintre tineri ├«┼či doresc s─â aib─â propria afacere. Este un procentaj neverosimil, m─âcar pentru faptul c─â, dac─â 70% dintre tineri ┼či-ar ├«ncepe propria afacere, restul de 30% ar fi prea pu┼úini pentru a lucra la noii patroni. Dar acest procentaj uria┼č provine din dou─â surse: ignoran┼ú─â ┼či frustrare. Ignoran┼úa vine din mediatizarea excesiv─â a unor oameni de afaceri care ┼či-au construit averile pe ┼čmecherii, ┼či nu pe profesionalism. De aceea, tinerii au ajuns s─â cread─â c─â un schimb de terenuri, un comision bine dat, o bun─â rela┼úie cu un politician te pot transforma ├«ntr-un om de afaceri de succes. Frustrarea este dat─â de pia┼úa muncii: tinerii au fost una dintre categoriile cele mai defavorizate pe aceast─â pia┼ú─â. Salariile mici ┼či munca la negru au fost motivele care i-au f─âcut pe tineri s─â-┼či doreasc─â s─â aib─â propria afacere ┼či s─â refuze, de multe ori, statutul de angajat. Orice sondaj de opinie indic─â un lucru clar: oamenii ├«┼či doresc mai ├«nt├«i de toate s─â fie s─ân─âto┼či. Banii nu apar ├«n topul aspira┼úiilor. ┼×i totu┼či, undeva ├«n ungherele secrete ale sufletului, oamenii ├«┼či doresc bog─â┼úia. Rom├ónii, dup─â o tranzi┼úie dureroas─â, cu at├«t mai mult. Aproape nem─ârturisit, visul de a avea bani, de a "face bani", a invadat creierele rom├ónilor dup─â anul 1990. Jocurile piramidale, succesul jocului la loterie, lupta ├«n familie pentru bunurile expropriate sau na┼úionalizate de regimul comunist ori mo┼čtenite s├«nt doar c├«teva exemple ale goanei dup─â bani care a cuprins Rom├ónia. Banii conteaz─â doar pentru cei care nu-i au. Din p─âcate, tranzi┼úia rom├óneasc─â a l─âsat foarte mul┼úi oameni f─âr─â bani. C─âderea economic─â, infla┼úia record ┼či dolarizarea economiei din anii ├ó┬Ç┬Ö90, restructurarea economiei, managementul slab al companiilor de stat au dus la sc─âderea puterii de cump─ârare, la pierderea locurilor de munc─â ┼či la salarii foarte mici pentru cei care au r─âmas s─â lucreze ├«n Rom├ónia. Solu┼úia decent─â g─âsit─â ├«n ultimii patru-cinci ani a fost aceea de a lucra ├«n str─âin─âtate. C├«teva milioane de rom├óni au aplicat acest model pentru a-┼či ├«mplini visele: s─â aib─â o cas─â, s─â economiseasc─â bani sau s─â-┼či deschid─â o mic─â afacere. Din p─âcate, visele legate de bani au n─âscut alte tragedii: familii destr─âmate, copii r─âma┼či acas─â ├«n grija vecinilor sau a bunicilor, toate acestea s-au transformat, ├«n unele cazuri, ├«n adev─ârate drame. De asemenea, economia rom├óneasc─â a pierdut resurse importante de for┼ú─â de munc─â, resurse ├«n care se investiser─â timp ┼či bani. "Aspira┼úional" este unul dintre cuvintele care formeaz─â noul limbaj de lemn. Exist─â publica┼úii aspira┼úionale ┼či teme de acest gen. Yachtul, avionul, locul de petrecere a vacan┼úelor, iubitul, iubita, ma┼čina, telefonul mobil, ora┼čul ├«n care se fac cump─âr─âturile, localurile, m├«ncarea, portofelul - toate au devenit ast─âzi vectori aspira┼úionali. Educa┼úia, cartea, ┼čtiin┼úa, preg─âtirea profesional─â fac parte tot mai pu┼úin din zona aspira┼úional─â. Este firesc s─â se ├«nt├«mple astfel, dac─â modelele de succes se g─âsesc ast─âzi printre proprietarii de cluburi de fotbal, oameni cu gur─â mare ┼či creier mic, ┼či printre oamenii de afaceri care au roluri ├«n reality-show-uri. Mass-media, educa┼úia ┼či nivelul de trai s├«nt pilonii care propulseaz─â ast─âzi aspira┼úiile. Este suficient ca doar unul dintre piloni s─â stea pe un teren ml─â┼čtinos, pentru ca aspira┼úiile s─â fie trunchiate. ├Än Rom├ónia, ├«n ultimii 17 ani, to┼úi cei trei piloni s-au cl─âtinat dramatic ┼či, din acest motiv, aspira┼úiile multor rom├óni au fost, mai degrab─â, pure iluzii. Chiar ┼či unele averi au fost sau s├«nt doar iluzorii. ┼×i totu┼či, de ce iubim banii? Pentru c─â banii s├«nt drumul cel mai drept pe care o lu─âm pentru a ne ├«ndeplini visul rom├ónesc.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.