De ce facem copii

Narcisa DUMITRU
Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
De ce facem copii jpeg

Pînă în urmă cu cîțiva ani eram sigură că nu voi avea niciodată copii. Nu îmi doream și nici nu găseam vreun motiv logic ori neegoist pentru care cineva ar face copii vreodată. Nu mi se părea că e pentru toată lumea. Mai mult de atît, timp de cîteva luni, ca experiment, am făcut un sondaj printre cunoscuți, cu copii sau fără, întrebîndu-i de ce și-au dorit sau și-ar dori vreodată copii. Cineva mi-a spus că vrea să-i fie dus numele mai departe și mi-am imaginat că vine din vreun șir lung de boieri mari, faimoși la el în sat. Ce te faci dacă dai naștere unei fete care, în mod tradițional, vrea la căsătorie să ia numele soțului? Numele de boier se duce pe apa Sîmbetei.
Altcineva mi-a spus că a făcut un copil pentru că îi plac copiii și sînt foarte drăguți. Același lucru pot să îl spun și despre puii de cîini și pisici. Problema e că toți cresc și devin mai puțin drăguți pe zi ce trece. Cînd ajung la adolescență, copilașii au dileme existențiale, devin țîfnoși, contradictorii, trîntesc uși și plîng dramatic după „iubirea vieții“ din liceu.

Un coleg de birou îmi zicea că vrea copii ca să aibă cine să îi aducă o cană cu apă la bătrînețe. Strategia lui mi s-a părut practică, omul își plăsmuise imaginea progeniturii lui ca pe o asigurare de viață: investești lunar pe parcursul unor (mulți) ani, iar la pensie, cînd te lasă puterile și nu mai ajungi pe picioarele tale pînă la cana cu apă, apeși pe un buton și automat vin copiii. „Săru’ mîna, tată! Iată cănuța ta cea de toate zilele, plină, așa cum ți-ai dorit-o.“ Doamne ferește ca urmașul să își vadă de viața lui, să aibă un job, să se mute la casa lui ori în altă țară. Exclus! El este responsabil de cănuța cu apă.

Un alt cunoscut îmi spunea că sîntem datori să asigurăm continuitatea speciei pe Pămînt. În plus, aceluiași personaj îi era teamă că dacă el face un copil, iar familiile de țigani fac cîte zece, socotelile nu vor arăta prea bine pentru el.

Am primit și alte răspunsuri, cu­no­știn­țele mele voiau copii și pentru că „așa se face, așa trebuie“, pentru că îi pre­sează părinții cu „cînd ne faci și nouă un nepot“, pentru că „vrea soția“, „vrea soțul“ și multe alte motive care pentru mine erau ori aberante, ori foarte egoiste. Așadar, concluzia cercetării mele a fost fix pe gustul meu: nu există un motiv logic ori altruist pentru care să faci copii.

În anii ce au urmat am încetat să mai întreb oamenii de ce fac copii, dar am început să observ. Am văzut copii făcuți ca să o salveze pe mami de la singurătate, copii care să-l salveze pe tati din brațele vreunei amante, copii făcuți de frica păcatului de a nu-i face, dar crescuți de rude și vecini. Am văzut copii făcuți ca împlinire supremă pentru că viața înainte era searbădă și fără sens. Bineînțeles, în secolul 21, am văzut foarte mulți copii făcuți „din greșeală“, fie că metodele contraceptive au dat greș ori au lipsit cu desăvîrșire, fie că mami a avut grijă ca un astfel de „accident“ să se întîmple, în speranța că poate așa Făt-Frumos o va cere de nevastă.
Pe parcursul sondajului meu, dar și în anii ce au urmat, am auzit prea rar (spre deloc) planuri concrete pentru copiii din proaspetele familii. Cum îl creștem? Ce vrem să-i tranmitem ca stil de viață ori educație? Vrem să îl vaccinăm ori îl tratăm cu ceaiuri? Grădi privată ori de stat? Ne permitem să îl ajutăm dacă va merge la facultate? Cum vor arăta vacanțele noastre împreună? Încăpem în mașină sau ne trebuie alta? Ce îi lăsăm moștenire? Apartamentul sau creditul pe 30 de ani pe care l-am făcut cînd s-a născut?

Pe lîngă „rodul iubirii dintre doi oameni“ din povești, decizia de a face ori de a adopta un copil ar trebui să fie, cred eu, una asumată și bine planificată de către părinți, fie că e vorba de una, două sau mai multe persoane implicate în creșterea lui. Un copil nu crește singur, cel puțin nu unul sănătos fizic și emoțional. Un copil are nevoie, cred eu, de iubire necondiționată, de timp și de un mediu sigur, stabil și sănătos în care să crească. La fel, și părinții au nevoie să își facă ordine în viață înainte de a aduce pe lume un copil. De asemenea, o introspecție în relația cu sine, cu pro­priii părinți și cu partenerul sînt obligatorii înainte de a construi o relație cu copilul tău. Și înainte de orice, o simplă întrebare la care cu toții ar trebui să ne răspundem: „Eu de ce fac un copil?“ 

Narcisa Dumitru este blogger la TravelGirls.ro.

Foto: Anna Pruzevskaya, flickr

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

untold festival
Primele abonamente pentru Untold 2023, la vânzare. Zeci de mii de fani s-au înregistrat deja VIDEO
Fanii Untold pot cumpăra joi, 6 octombrie, la ora 14.00, abonamente pentru ediția 2023. Organizatorii au pregătit primele 10.000 de abonamente la un preț special, pentru fanii care se înscriu pe untold.com.
COS Târgoviște are nevoie de sute de angajați. FOTO C.S.
Angajări la COS Târgoviște, combinatul deținut de Beltrame Grup. Compania recrutează sute de persoane
Posturile disponibile la Combinatul de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște sunt disponibile pentru absolvenți de studii medii și de studii superioare. Sunt căutați candidați indiferent de experiență.
Acțiune de tip cascadă pe șoselele din Vâlcea Foto colaj IPJ Vâlcea jpeg
Șofer oprit în trafic pentru PET-ul aruncat pe geam. Urcase beat la volan și a rămas fără permis VIDEO
Într-o acțiune-cascadă a Poliției Rutiere Vâlcea, peste 100 de șoferi au fost amendați. Unul a fost oprit în trafic pentru că a aruncat un PET pe geam și a rămas fără permis deoarece era beat la volan.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.