De ce e neagr─â Marea Neagr─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 904 din 5 ÔÇô 11 august 2021
De ce e neagr─â Marea Neagr─â jpeg

Este Marea Neagr─â unic─â? Da, din numeroase motive. Punte ├«ntre dou─â continente, prime╚Öte apele unor fluvii ale c─âror bazine hidrografice s├«nt aproape de zece ori mai mari dec├«t marea ├«ns─â╚Öi. Comunicarea sa cu oceanul planetar se face printr-un mic canal natural, cu o ad├«ncime de zeci de metri, dar are ad├«ncimi de peste 2.200 de metri. Ca s─â ajung─â la forma sa actual─â, Marea Neagr─â a avut o istorie geologic─â pe c├«t de lung─â, pe at├«t de zbuciumat─â, fiind, acum aproape 100 de milioane de ani, parte din cel mai mare ocean care a acoperit planeta. Al─âturi de Aral, Marea Caspic─â ╚Öi Balaton, Marea Neagr─â este o relicv─â vie a fostei m─âri care unea Oceanul Indian de ast─âzi cu Marea Nordului. Este o carte deschis─â speciali╚Ötilor, sedimentele sale superficiale p─âstr├«nd ├«n ele istoria ultimelor cinci milioane de ani. A╚Öa am putut afla, de exemplu, c─â Marea Neagr─â, acum mai bine de zece milenii, a fost un lac cu ap─â dulce. Cum nivelul m─ârii era cu peste 100 de metri mai sc─âzut fa╚Ť─â de prezent, iar Bosforul ├«nc─â era un deal mai ├«nalt, ├«n acest bazin se str├«ngeau apele venite din topirea ghe╚Ťarilor. Aceast─â perioad─â de evolu╚Ťie ca lac cu ap─â dulce i-a influen╚Ťat destinul. Dup─â ce comunicarea cu oceanul planetar s-a reluat, prin ├«ngustul ╚Öi pu╚Ťin ad├«ncul Prag Bosfor, spre Marea Neagr─â au ├«nceput s─â p─âtrund─â apele Mediteranei. Fiind mai s─ârate ╚Öi, deci, mai dense, acestea s-au dus direct spre partea mai ad├«nc─â a bazinului, form├«ndu-se aceast─â stratificare care nu mai permite curen╚Ťi verticali de ap─â. Lipsa curen╚Ťilor verticali a dus, la r├«ndul s─âu, la consumarea total─â a oxigenului din apele inferioare ╚Öi, ca rezultat, a ap─ârut Marea Neagr─â, ├«n starea ei actual─â: din zona abisal─â p├«n─â aproape de 200 de metri ad├«ncime, apele s├«nt lipsite de oxigen, un mediu ├«n care nimic nu putreze╚Öte, dominat de prezen╚Ťa hidrogenului sulfurat. Acest mediu lipsit de oxigen este asem─ân─âtor celor ├«n care, ├«n istoria geologic─â a P─âm├«ntului, s-au acumulat marile z─âc─âminte de petrol ╚Öi gaze.

P─âtura de ap─â de la suprafa╚Ť─â, groas─â de cel mult 200 de metri, este ╚Öi cea ├«n care apele cu o concentra╚Ťie mai redus─â de s─âruri au suficient oxigen dizolvat ca s─â permit─â diverselor specii de organisme mai evoluate s─â tr─âiasc─â ╚Öi s─â se dezvolte. Aici, ├«n acest strat de suprafa╚Ť─â, s├«nt concentrate toate popula╚Ťiile de pe╚Öti ╚Öi mamifere marine. Iar dintre acestea poate c─â cei mai fascinan╚Ťi s├«nt sturionii, pe╚Öti fosili cu o istorie mai veche de 200 de milioane de ani, care migreaz─â din Marea Neagr─â spre izvoarele r├«urilor ╚Öi fluviilor.

Marea Neagr─â este o mare aflat─â la r─âscruce de v├«nturi, cele mai rele venind dinspre nord-est, din Siberia. Pe Marea Neagr─â, furtunile se pot isca din senin ╚Öi pot ajunge la mari intensit─â╚Ťi, ├«n multe p─âr╚Ťi valurile celor mai puternice furtuni care au loc la o sut─â de ani ajung├«nd la ├«n─âl╚Ťimea unor blocuri de trei etaje. Iar furtunile ╚Öi-au luat de multe ori tainul ├«n vie╚Ťi, dovad─â fiind epavele p─âstrate pe fundul m─ârii de aproape trei milenii. Marea Neagr─â a g─âzduit ├«n ultimele trei milenii nave venite din toate timpurile ╚Öi civiliza╚Ťiile, de la cele ale fondatorilor coloniilor grece╚Öti la cele romane, bizantine, dar ╚Öi vikinge, genoveze ╚Öi vene╚Ťiene, p├«n─â la transformarea sa ├«n lac otoman. Ultimele secole redeschid marea naviga╚Ťiei interna╚Ťionale, navele ruse╚Öti, britanice, franceze ╚Öi germane str─âb─ât├«ndu-i ╚Öi ele apele. Vin ╚Öi r─âzboaiele, care ne taie istoricele leg─âturi cu Mediterana de Est, dar care las─â numeroase amintiri ├«n apele M─ârii Negre ÔÇô de la epave la c├«mpuri de mine, unele r─âmase p├«n─â ├«n prezent, uitate dar neexplodate.

Marea Neagr─â este deosebit de fragil─â, ajung├«nd la un pas de moarte ├«n ultimele decenii. Mai ales ├«n anii 1970-1980 a fost victima polu─ârii masive, ecosistemele sale fiind agresate nu doar de dejec╚Ťiile venite de pe ╚Ť─ârmuri, dar ╚Öi aduse de apele fluviilor care se vars─â ├«n ea. Pe l├«ng─â acestea, pescuitul s─âlbatic a dus numeroase specii fie aproape de dispari╚Ťie, fie la trecerea total─â ├«n nefiin╚Ť─â. Tot ├«n anii 1980 a ajuns ├«n mare ╚Öi unul dintre cei mai vorace distrug─âtori ai faunelor locale ÔÇô un mic organism din neamul meduzelor, poposit ├«nt├«mpl─âtor ├«n cala vaselor. ├Än lipsa inamicilor naturali, acest organism s-a dezvoltat exploziv ╚Öi s-a hr─ânit inclusiv cu puietul pe╚Ötilor din mare. ├Än anii 1990, volumul cumulat al acestor mici meduze era de multe milioane de tone, iar toate eforturile de a-l reduce numeric au e╚Öuat. Solu╚Ťia a venit tot accidental, c├«nd alte nave au c─ârat inamicii s─âi naturali. A┼čadar, marea g─âzduie╚Öte azi doar opt specii de pe╚Öti care pot fi exploata╚Ťi industrial, fa╚Ť─â de cele 30 de specii disponibile acum o jum─âtate de secol.

Mai are Marea Neagr─â speran╚Ťe? ├Än ultimii ani, datorit─â falimentului industriilor, al flotelor de nave mari de pescuit, vedem o u╚Öoar─â ├«mbun─ât─â╚Ťire a st─ârii ecologice. Vedem reap─âr├«nd unele specii de pe╚Öti pe care le crezuser─âm disp─ârute. Dar asta nu trebuie s─â ne lini╚Öteasc─â. Tot ultimele decenii au ├«nceput s─â aduc─â spre mare noi ╚Öi variate mizerii: foarte multe gunoaie din plastic, dar ╚Öi alte materii prime folosite ├«n industrii. Depinde doar de noi dac─â vom reu╚Öi s─â control─âm noua perioad─â de dezvoltare ╚Öi dac─â putem opri acest nou val de substan╚Ťe nocive, care risc─â s─â loveasc─â dramatic via╚Ťa din Marea Neagr─â.

Adrian St─ânic─â este cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul Na╚Ťional pentru Geologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar ╚Öi profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.