De ce e mai gras─â capra bugetarului

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
De ce e mai gras─â capra bugetarului jpeg

├Än anii ╩╝90, una dintre ├«ntreb─ârile frecvent utilizate ├«n sondajele de opinie suna cam a╚Öa: ÔÇ×A╚Ťi prefera o slujb─â sigur─â, cu un salariu modest, sau o slujb─â bine pl─âtit─â, dar nesigur─â?ÔÇŁ. Evident, era vorba despre distinc╚Ťia dintre a lucra la stat sau la privat. Antiteza nu era ├«ntru totul fals─â: ├«n condi╚Ťiile ├«nceputurilor capitalismului ÔÇ×de prad─âÔÇŁ, domeniile ├«n care ini╚Ťiativa privat─â se f─âcuse vizibil─â erau ╚Öi cele mai rentabile, unde rata profitului era cu trei cifre. Evident, ├«n aceste condi╚Ťii patronii respectivi ├«╚Öi permiteau s─â ofere angaja╚Ťilor salarii generoase.

Asta era percep╚Ťia, dar nu ╚Öi realitatea. Datele Institutului Na╚Ťional de Statistic─â spun c─â, ├«n 1994, c├«╚Ötigul salarial mediu net din ├«ntreprinderile proprietate public─â era de 147.076 de lei (vechi), ceva mai mare dec├«t ├«n cele proprietate privat─â ÔÇô 132.321 de lei. Deci, chiar ├«n vremea Eldorado-ului, la stat se c├«╚Ötiga mai bine (nu mult, cu 11%) dec├«t la privat. E drept, nici cealalt─â parte a dihotomiei nu era ├«ntru totul adev─ârat─â: ├«n anii aceia ├«n care ├«ntreprinderile de stat se ├«nchideau una dup─â alta, locurile de munc─â de acolo nu erau tocmai sigure.

Explica╚Ťia faptului c─â veniturile s├«nt mai mari ├«n sectorul public dec├«t ├«n cel privat st─â ├«n diferen╚Ťele naturale dintre structura ocupa╚Ťional─â a celor dou─â sectoare: ├«n general, ponderea angaja╚Ťilor cu calificare ├«nalt─â este mai mare ├«n sectorul public (administra╚Ťie, educa╚Ťie, s─ân─âtate etc.) dec├«t ├«n cel privat. Conform datelor recens─âm├«ntului din 2002, 19% din popula╚Ťia ocupat─â ├«n sectorul public era format─â din speciali╚Öti cu ocupa╚Ťii intelectuale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifice; ├«n sectorul privat, aceast─â categorie ocupa o pondere de numai 7%. Situa╚Ťia era invers─â ├«n cazul muncitorilor necalifica╚Ťi, ace╚Ötia reprezent├«nd 8% din angaja╚Ťii la stat ╚Öi 10% din cei din privat.

Pentru a spune dac─â statul ├«╚Öi pl─âte╚Öte angaja╚Ťii mai bine sau mai r─âu dec├«t priva╚Ťii, ar trebui s─â compar─âm c├«╚Ötigurile medii ale angaja╚Ťilor cu aceea╚Öi calificare din cele dou─â sectoare: speciali╚Öti cu speciali╚Öti, muncitori califica╚Ťi cu muncitori califica╚Ťi, muncitori necalifica╚Ťi cu muncitori necalifica╚Ťi. Din p─âcate, statisticile oficiale nu ne aduc informa╚Ťii ├«n acest sens. ╚śi, oricum, nu ne-ar fi ajutat prea mult, pentru c─â, ├«n func╚Ťie de orientarea ideologic─â, se poate sus╚Ťine c─â IT-i╚Ötii din privat s├«nt mai pricepu╚Ťi dec├«t cei de la stat, portarii la fel, sau dimpotriv─â.

Mai degrab─â dec├«t realitatea obiectiv─â, percep╚Ťia general─â c─â statul pl─âte╚Öte angaja╚Ťilor s─âi salarii (╚Öi beneficii salariale) exorbitante are la baz─â, ├«n primul r├«nd, faptul c─â ├«n privat salariul vine din buzunarul patronului, deci oric├«t de mare ar fi, nu afecteaz─â buzunarul celorlal╚Ťi. (La o privire mai atent─â, nu-i chiar a╚Öa, banii patronului venind de la noi, cei care ├«i cump─âr─âm produsele sau serviciile.) ├Än cazul angajatului la stat, salariul vine de la buget, adic─â din taxele pl─âtite de noi, ceilal╚Ťi, deci avem motive s─â nu ne plac─â s─â fie prea mare.

Cred ├«ns─â c─â problema principal─â a remuner─ârii bugetarilor vine din modalitatea netransparent─â, ca s─â nu zic arbitrar─â, ├«n care s├«nt stabilite salariile, ╚Öi mai ales ierarhia acestora. E greu de ├«n╚Ťeles de ce contabilul dintr-o universitate c├«╚Ötig─â mai pu╚Ťin dec├«t cel de la minister, de ce brancardierul de la spitalul militar e pl─âtit mai bine dec├«t cel de la spitalul jude╚Ťean. Realitatea e c─â, de regul─â, aceste ierarhii reflect─â ni╚Öte raporturi de for╚Ť─â. Unii s├«nt mai vocali c├«nd amenin╚Ť─â cu greva (ba chiar o fac, tot mai rar, ce-i drept) dec├«t al╚Ťii. Alteori, pur ╚Öi simplu, ministrul X are o pozi╚Ťie mai tare ├«n partidul de guvern─âm├«nt dec├«t ministrul Y ╚Öi, evident, are tot interesul s─â-╚Öi motiveze subordona╚Ťii.

Cum spuneam, e ├«n natura oric─ârui ╚Öef s─â se fac─â pl─âcut subordona╚Ťilor s─âi, mai ales c─â nu doar c─â nu d─â de la el, ci mai degrab─â, atunci c├«nd d─â, prime╚Öte ╚Öi el ceva. Adesea, pentru a sc─âpa de corsetul reglement─ârilor privind salarizarea bugetarilor, diver╚Öi ╚Öefi inventeaz─â diverse sporuri, salarii excep╚Ťionale, indemniza╚Ťii de deplasare, bonusuri de merit ╚Öi alte gadget-uri care fac pl─âcere angaja╚Ťilor. Nu po╚Ťi s─â nu te ├«ntrebi, atunci c├«nd afli c─â Parlamentul pl─âte╚Öte lunar angaja╚Ťilor s─âi milioane de lei drept spor pentru c─â o anten─â cu misiune obscur─â le afecteaz─â s─ân─âtatea, c├«t ar putea costa mutarea utilajului cu pricina ├«ntr-o regiune nelocuit─â.

Dac─â ├«n zona privat─â managerii s├«nt presa╚Ťi continuu, at├«t de pia╚Ť─â, c├«t ╚Öi de ac╚Ťionariat, spre reducerea cheltuielilor (╚Öi cel mai simplu de redus s├«nt cele salariale), ╚Öefii de la stat s├«nt ├«mpin╚Öi s─â creasc─â salariile celor din subordine. C├«t despre ÔÇ×ac╚ŤionariatÔÇŁ, atunci c├«nd exist─â, este reprezentat de membrii consiliilor de administra╚Ťie, remunera╚Ťi cu o frac╚Ťie din salariul managerului, deci nu au motive s─â se opun─â acestei tendin╚Ťe.

C─â este a╚Öa, ne-o dovede╚Öte evolu╚Ťia ecartului dintre veniturile salariale de la stat ╚Öi cele de la privat. Dac─â, a╚Öa cum spuneam, primele erau, ├«n 1994, cu doar 11% mai mari dec├«t cele din urm─â, ├«n 2019 venitul salarial mediu net era la stat de 3.863 de lei , adic─â cu 61% mai mare dec├«t cel din sectorul privat (2.396 de lei).

Dac─â e adev─ârat c─â e firesc s─â existe statistic o diferen╚Ť─â ├«ntre veniturile de la stat ╚Öi cele din companiile private, la fel de adev─ârat e c─â accentuarea arbitrar─â a acestor diferen╚Ťe are ╚Öanse s─â alimenteze frustr─ârile prezente ├«n societatea noastr─â, ╚Öi a╚Öa populat─â de prea multe antagonisme.

Mircea Kivu este sociolog.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.