De ce cred în filme

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
De ce cred în filme jpeg

├Änainte de ÔÇÖ89, disperarea se instala de fiecare dat─â ├«n seara dinaintea unui test major, fie el tez─â, examen de treapt─â sau olimpiad─â. Mi se p─ârea c─â am uitat tot ce am ├«nv─â┼úat ┼či c─â, a doua zi, stomacul ├«mi va juca o fest─â fiziologic─â nasoal─â. Trebuia s─â reu┼česc, din motive pe care nu le voi dezvolta acum, iar pentru cineva at├«t de obsedat de un rateu iminent, dar, cinstit vorbind, improbabil, acela era momentul de panic─â extrem─â ├«n care, uneori, f─âceam recurs la credin┼ú─â. Tri┼čam, pentru c─â nu s├«nt o persoan─â religioas─â ┼či nici familia mea nu excela la acest capitol, drept care contractul meu punctual cu instan┼úa suprem─â trebuia s─â se consume ├«n cel mai mare secret ┼či c├«t mai codat cu putin┼ú─â. At├«t de codat ├«nc├«t, frunz─ârind nu de mult jurnalele pe care le ┼úineam ├«n epoc─â, p├«n─â ┼či mie mi-au luat c├«teva clipe s─â-mi explic prezen┼úa sporadic─â a dou─â misterioase ini┼úiale din coada unor rapoarte zilnice: DD. Cu speran┼úa c─â Domnul va da (pentru c─â, ei bine, da!, asta ├«nsemna misteriosul cifru: D─â, Doamne!) mergeam la culcare mai sigur pe mine ┼či a doua zi mai d─âdeam o lovitur─â. Tot ce ├«nv─â┼úasem se scurgea firesc pe h├«rtie, stomacul nu se r─âscula ┼či, imediat ce greul trecea, pactul meu secret expira.

Dup─â ÔÇÖ89, am continuat s─â ┼úin jurnal ┼či s─â am examene, de data asta ├«n facultate, care mai de care mai chinuitoare, dar nici urm─â de misterioasele ini┼úiale ├«n consemn─ârile mele zilnice. Descoperisem, ├«ntre timp, altceva la care s─â m─â ├«nchin ├«n disperare de cauz─â: mersul la Cinematec─â. Filmul devenise religia mea, noul meu DD. E drept c─â nici miza examenelor nu mai era at├«t de mare, dar dac─â cumva f─âceam gre┼čeala s─â m─â consider lipsit de speran┼ú─â ├«naintea unui par┼úial la Condensatoare sau a ├«ntregii sesiuni de anul III, Omul de marmur─â al lui Wajda sau retrospectiva ÔÇ×HerzogÔÇť de la Institutul Goethe (exemplele s├«nt reale) m─â ecranau complet ┼či-mi spuneau c─â via┼úa e ├«n alt─â parte, nu ├«ntr-o not─â mare de trecere. Loviturile putea s─â le dea altcineva.

Rela┼úia mea cu filmul s-a consolidat ├«n momentul ├«n care mi-am dat seama c─â examenele nu se vor termina niciodat─â, c─â via┼úa e un lung ┼čir de teste cu miz─â adev─ârat─â ┼či cu grad mai mic sau mai mare de dificultate ┼či c─â disperarea cu care vin ele la pachet poate fi tratat─â prin cinema. Am descoperit, de pild─â, c─â Magnolia lui Paul Thomas Anderson poate face minuni ┼či, de fiecare dat─â c├«nd situa┼úia o cere, m─â abandonez celor trei ore c├«t ┼úine filmul al─âturi de personajele lui lipsite de speran┼ú─â ┼či salvate miraculos de un straniu fenomen meteorologic. Poate c─â acest incident neobi┼čnuit e o inven┼úie a Bibliei, poate c─â lucrurile astea chiar se ├«nt├«mpl─â (cum sun─â o replic─â din scenariu), cert e c─â extazul operatic pe care ┼úi-l induce filmul func┼úioneaz─â. Cel pu┼úin pentru mine. ┼×i nu, n-am e┼čuat ├«ntr-o fund─âtur─â comparabil─â cu cea ├«n care au ajuns eroii pove┼čtii, chiar dac─â mi se str├«nge inima de fiecare dat─â c├«nd ┼čtiu c─â pu┼čtiul ├«nscris ├«n acel concurs tensionat de cultur─â general─â va fi lovit de un dezastru fiziologic.

Mi-am f─âcut ├«ns─â temele ┼či-mi place s─â cred c─â, dac─â via┼úa ├«mi va juca vreo fest─â sinistr─â care s─â for┼úeze din nou interven┼úia in extremis a celor dou─â ini┼úiale, voi recurge mai ├«nt├«i la Uleiul lui Lorenzo. N-am v─âzut devastatorul film al lui George Miller dec├«t o singur─â dat─â, pe la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, iar lupta celor doi p─ârin┼úi cu boala incurabil─â a b─âiatului lor a fost una dintre cele mai cumplite ┼či izb─âvitoare experien┼úe pe care le-am tr─âit vreodat─â, cu at├«t mai atins─â de catharsis cu c├«t povestea e inspirat─â din realitate. Tot ce pot s─â sper e c─â nu va trebui s─â-l mai v─âd o dat─â...

Mihai Chirilov este critic de film, directorul artistic al Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Fotografie realizat─â de Andrei Iliescu.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.