De ce ar trebui să iubim Bucureștiul?

Teodor FROLU
Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bucureştiul şi-a căpătat nedorita faimă de a fi un oraş puţin iubit de locuitorii lui. De fapt, întrebarea la care avem nevoie de un răspuns este „Ce face un oraş să fie iubit de locuitorii lui?“. Mai poate fi Bucureştiul iubit, acum, după 20 de ani de urbanism totalitar şi 20 de ani de speculaţie imobiliară? 

Cred că un prim pas ar fi să încercăm să înţelegem la ce ne referim cînd sîntem nostalgici şi îndrăgostiţi de pozele „Micului Paris“. Sigur, cel mai la îndemînă răspuns ar fi romantismul pe care-l degajă o poză în sepia, veche de 100 de ani – dar nu acesta este motivul principal pentru care ne plac imaginile din vechiul Bucureşti. Sîntem seduşi, fără să ne dăm seama, de scara umană a oraşului interbelic. De la detaliul pietrei de caldarîm de pe stradă, la măiestria gardului de fier forjat sau esteticul corpului de iluminat, descoperim un „bun-simţ“ al soluţiilor constructive. Clădirile participă şi ele cu faţadele „preţioase“, dar fără să epateze, fără să impună prin decoraţii excesive sau dimensiune. Pînă şi Palatul Regal sau Ateneul Român au o scară umană. Îndrăznesc să afirm că şarmul „Micului Paris“ nu vine doar din influenţa arhitecturii franceze de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, ci din dimensiunea umană, caldă, în contrast cu opulenţa „Marelui Paris“ Haussmanian, care-şi intimida vizitatorul cu monumentalul clădirilor şi lărgimea bulevardelor. Dacă înţelegem valoarea de calitate a cuvîntului „mic“ (şi nu pe cea de grad de comparaţie, de „mic“ în sensul de minor, de replică), ne va fi mai uşor să ne plasăm într-o perspectivă care să ne permită identificarea greşelilor pe care le-am făcut de 50 de ani încoace. 

Poate fi o mare capitală europeană construită pe ideea de „mic“? E un concept care pare greu de acceptat la nivelul societăţii româneşti, deşi este cel mai actual şi mai de impact model european. Sîntem încă sclavii „marelui“ cel mai mare; Cea mai mare Casă, Cea mai mare Catedrală, Cel mai mare Pod suspendat (vă sună familiar?). În vocabularul urbanismului modern, „mic“ se traduce prin design în jurul omului, prin funcţionalitate altoită cu emoţional, adică aşa cum se făcea cînd îşi lua avînt micul Paris. 

Mai putem face astăzi drumul invers? Sigur că putem, dar cu instrumentele anului 2011. Nu este vorba de o copiere a oraşului interbelic, aşa ceva nici nu mai este posibil, dar ar trebui să începem prin a reconsidera importanţa patrimoniului oraşului încă iubit – în poze. Aşa ajungem să redescoperim ce are valoros Bucureştiul de azi şi pentru ce merită să fie din nou iubit. 

Trama stradală – crescută organic – a oraşului interbelic este unul dintre elementele-cheie ale recuperării memoriei culturale. „Rupturile“ tramei organice, generate de noile bulevarde, supralărgirea străzilor sau demolările excesive au nevoie să fie „cusute“, folosind instrumente inovative de design urban. Nu ne mai atrag bulevardele, din cauza traficului, dar ne plac străduţele mici, mai ales în weekend, Icoanei, Cotroceni, Parcul Carol, Şelari, chiar şi Piata Galaţi şi Moşilor (pentru cei cu un pic de imaginaţie). 

Eclectismul oraşului ne oferă posibilitatea de a continua proiectul metropolei multilayer, dar pe o tramă stradală originală. Recuperarea şi punerea în valoare a spaţiilor cu veleităţi de spaţiu public sînt esenţiale în această paradigmă. Avem nevoie de pieţe publice cu identitate şi funcţiuni bine definite. Funcţiuni ce vin din tradiţie sau din destinaţii general acceptate de locuitori, şi nu din decizii politice conjucturale sau festivism. Refacerea pe principii moderne a infrastructurii stradale – în care pietonul, biciclistul şi transportul în comun au prioritate faţă de automobil – va aduce cu sine o surprinzătoare efervescenţă economică şi culturală. Încă mai există în Bucureşti bucăţi valoroase de arhitectură la scară umană. Trebuie doar să ne uităm cu alţi ochi la ele. Triunghiul Muzeelor („Antipa“, MŢR şi Geologie) este un exemplu de intervenţie inteligentă, care poate transfoma cele trei curţi într-un spaţiu public nou, cu mare valoare adăugată. La fel este redescoperirea străzii Calea Griviţei şi a legăturii dintre Gara de Nord şi Calea Victoriei, trecînd pe lîngă Baia Centrală. Sau relaţia pierdută dintre Gară şi Piaţa Matache, care ar putea ajuta la reinventarea conceptului de piaţă de producători mici, în adevăratul sens al cuvîntului. Calea Moşilor, suferindă, cu casele sale geniale. Fosta Cale a Rahovei, care începea odinioară de la Şelari, este acum tăiată în bucăţele de Marele Bulevard – de altfel şi el pustiu astăzi. Piaţa de flori, împreună cu Vama Antrepozite şi Fabrica Bragadiru aşteaptă să fie redescoperite şi readuse în circuitul oraşului. Liceul „Lipatti“ şi Şcolile de artă sînt tratate ca banale şcoli de cartier şi aproape invizibile pentru oraş. Parcul Carol, cu clădirile sale unice, de arhitectură industrială, Centrala Electrică şi Gara Filaret, Fabrica de chibrituri (clădiri care au păstrat memoria expoziţiei internaţionale), Arenele Romane şi Observatorul astronomic, Palatul Mitropoliei (care a găsit de cuviinţă ca în 2010 să se înconjoare de ziduri şi bariere de acces)… Toate aceste repere sînt păstrătoarele energiei vitale a izbăvirii noastre urbane. Mai simplu spus, locuri de iubit. Iubiţi-le!

P.S. Dedic acest text domnului profesor arh. Constantin Enache.

De formaţie arhitect, Teodor Frolu este partener la Space Syntax România şi membru fondator al Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

macron la NBC News captura youtube png
Emmanuel Macron: „Nu văd că Putin ar fi foarte dispus să obțină pacea în acest moment. Dacă rușii nu se conformează, trebuie să intensificăm sancțiunile”
Emmanuel Macron spune că nu crede că Putin este „foarte dispus să obțină pacea” în Ucraina. Președintele francez a declarat la NBC News că, dacă nu se înregistrează progrese în negocieri, Rusia ar trebui să fie lovită cu mai multe sancțiuni.
foto1 visarion alexa la tribunal Mediafax Foto Eduard Vinatoru jpeg
Curtea de Apel București, așteptată să se pronunțe în cazul fostului preot Visarion Alexa, condamnat pentru abuz sexual
Curtea de Apel este așteptată să se pronunțe definitiv, miercuri, 20 august, în cazul fostului preot Visarion Alexa, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru abuz sexual.
1  IQOS x Roman Tolici x Irina Rimes jpeg
IQOS x Irina Rimes x Roman Tolici: peste 3.000 de participanți la evenimentul de la Fratelli Beach & Club Mamaia
Peste 3.000 de participanți au fost prezenți pe 15 și 16 august, la Fratelli Beach & Club Mamaia, cu ocazia lansării celei de-a doua părți a colaborării semnate de IQOS x Irina Rimes x Roman Tolici, în cadrul proiectului «Enjoy the Unexpected».
Michelle Williams  foto   Profimedia jpg
La 44 de ani, a devenit mamă pentru a patra oară! Miracolul materinității a fost din nou posibil pentru Michelle Williams
Actrița Michelle Williams trăiește una dintre cele mai frumoase perioade din viața ei, când se bucură de maternitate pentru a patra oară. Ce mesaj a avut de transmis în cadrul unei emisiuni live?
bataie prefectura jpeg
Scene de groază la Brăila. Reglare de conturi între interlopi, cu săbii și topoare, în plină stradă
O zonă intens circulată din municipiul Brăila, respectiv Bariera Călărașilor, a fost scena unei încăierări violente între mai mulți indivizi, chiar în mijlocul străzii.
Dezbaterea și votul asupra legii carantinei si izolării, în Senatul României, joi 16 iulie 2020 jpeg
Senatul se întrunește în sesiune extraordinară pentru respingerea unui proiect care elimină pensiile speciale ale magistraților
Senatul se reuneşte, miercuri, 20 august, în sesiune extraordinară. Pe ordinea de zi a ședinței de plen figurează două proiecte de aprobare a unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, dar și dezbaterea și votul asupra unei propuneri mai vechi pentru eliminarea pensiilor speciale ale magistraților.
536275774 1297008785129718 339553060175450028 n jpg
Albinele-robot, inovația japonezilor pentru salvarea agriculturii. Cum au fost create astfel încât să protejeze producția alimentară
Pe măsură ce albinele dispar într-un ritm alarmant, amenințând echilibrul ecosistemelor și siguranța alimentară globală, cercetătorii japonezi oferă o soluție demnă de scenariile SF: albine-robot controlate de inteligență artificială.
Angajați în timpul programului la birou jpg Foto Unsplash
6 români din 10 își doresc mai mult sprijin din partea angajatorului
6 români din 10 își doresc mai mult sprijin din partea angajatorului pentru a se dezvolta mai mult pe plan profesional și personal și își doresc să obțină mai multe beneficii, potrivit unui sondaj.
Ianis si Gica Hagi jpg
Ianis Hagi, ridiculizat în direct pentru perlele de la interviuri. „Îi calcă pe urme lui Gică!”
Ianis Hagi, mijlocaș în vârstă de 26 de ani, nu și-a găsit încă un angajament. Se antrenează alături de lotul Farului Constanța.