Dar cine e Gică Petrescu, dragă?

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
„Nea Gică“ jpeg

În copilăria mea, radioul se deschidea dimineaţa între 6 şi 7 şi se închidea la miezul nopţii. Acesta transmitea, destul de des, şi melodii interpretate de Gică Petrescu. La auzul cărora Maia stingea focul de sub rîntaşul atent supravegheat pînă în acea clipă, pentru a-l asculta cu o lacrimă atîrnată de pleoapa violacee. Nu ştiu dacă îmi plăcea ceea ce auzeam, copil fiind, dar emoţia Maiei mă tulbura: încercam să înţeleg de ce orice activitate casnică se întrerupea cînd era anunţat Gică Petrescu. Nume sonor, jumătate din el aparţinînd fanţilor de margine de Bucureşti, simţeai puternice arome de mititei şi patricieni sfîrîind pe grătarul încins, vedeai Vulpaşinii scoţîndu-şi şişul în timp ce crudul rînjet le descoperea unul sau mai mulţi dinţi auriu strălucind. Şi-l auzeai pe Gică Petrescu. 

Au trecut anii, tinereţea, acum copiii mei îl ascultau pe Gică Petrescu, cîntăreţul devenit legendă vie, nelipsit fiind din programele de divertisment ale televiziunii. Mai cu seamă în seara de revelion. O puţin obişnuită longevitate artistică i-a păstrat un repertoriu variat, capabil să bucure prin simplitatea sinceră a cîntecelor. E foarte adevărat însă că au existat persoane în România, de vîrsta lui fiind, care nu-l aflaseră încă. La un revelion din anii ’70, una dintre invitate, profesoară în prag de pensie de la Facultatea de Matematici din Iaşi, auzindu-ne pe noi, cei tineri încă atunci, schimbînd replici amuzate la apariţia veşnicului trubadur pe micul ecran, a întrebat cu seninătate, în timp ce culegea din farfurie firimiturile feliei de tort: „Dar cine-i acest Gică Petrescu, dragă?“. Siderată, o puştoaică de nici 12 ani i-a răspuns prompt: „Cum, nu-l ştiţi? E de vîrsta dumneavoastră! Am citit în revista

că a avut succes încă din tinereţe“. „Poate aveţi cu toţii dreptate, da, are o voce plăcută, catifelată, dar eu nu l-am auzit pînă acum“, şopti doamna profesor universitar uşor intimidată, neluînd în seamă impoliteţea copilei. Drept e că, vrăjită, în ani, doar de muzica cifrelor, doamnei îi era străină notorietatea lui artistică. Asemănătoare doar cu a lui Florin Piersic. Arătaţi-mi şi mie un român care să nu fi auzit de Florin Piersic. Tot atît de cunoscut era şi Gică Petrescu. El aducea în sufletul fiecăruia un moment de tainică bucurie, de uitare a necazurilor. După 1990 însă, a intrat într-un masiv con de umbră şi ultimii ani i-a trăit în tristeţea unei mari singurătăţi, în sărăcie chiar, şi numai după repetate intervenţii a primit o pensie de ceapist. Mă întrebam, cînd am văzut subiectul propus, dacă numai noi, românii, suferim de crasă ingratitudine, părăsindu-ne în uitare şi nevoie artiştii care o viaţă întreagă şi-au dăruit truda lor semenilor. Nu credeţi că a venit timpul să învăţăm şi noi să ne preţuim valorile artistice? Şi întrebarea mea se adresează mai cu seamă televiziunilor care, în goană după rating, propun false valori. De ce nici o televiziune nu rememorează, asemeni

acum, destinele vocilor de aur ale României?   

Virginia BURDUJA

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Obezitate
Primul Centru al obezității, deschis într-un spital de stat. Cum putem beneficia de tratament gratuit
Premieră în România! În cadrul Spitalului Județean de Urgență Timișoara s-a deschis primul centru integrat de management al obezității dintr-un spital de stat. Iar la nici 24 de ore de când funcționează, recepția unității medicale aproape nu mai face față telefoanelor venite din partea pacienților.
bere pahare istock jpg
Cât alcool rămâne în sânge dacă bei patru beri fără să mănânci nimic
Un incident rutier recent a adus în prim-plan o întrebare frecventă: „Cât alcool rămâne în sânge dacă bei bere fără să mănânci nimic?”.
batran tanar maini
Pensia, în funcție de generație: adolescenții vor bitcoin, în timp ce adulții se tem că nu vor mai fi bani deloc
Finanțarea anilor de bătrânețe, când oamenii nu mai pot munci și ies la pensie, este văzută diferit, în funcție de generație, adolescenții dorindu-și să fie plătiți în bitcoin, în timp ce persoanele care mai au câțiva ani până la pensionare mizează tot mai mult pe banii strânși la Pilonul 2.
gandaci de bucatarie jpeg
Cele 5 mirosuri pe care gândacii de bucătărie le urăsc și care îi vor face să nu mai pătrundă niciodată în bucătăria ta
Gândacii de bucătărie sunt una dintre cele mai persistente și neplăcute invazii în gospodării, în special în bucătărie, acolo unde găsesc hrană. Deși există numeroase produse chimice destinate eliminării acestora, mulți oameni preferă soluții naturale și mai puțin agresive pentru sănătate și mediu.
mircea toma
Declarațiile membrului CNA Mircea Toma provoacă dezbateri aprinse: „Ai sesizat instituțiile statului atunci, bre nea Toma?”
„De ce nu a făcut CNA-ul nimic” – se întreabă românii pe o platformă online pe marginea interviului acordat de Mircea Toma, membru CNA, în care dezvăluie că atacul hibrid a fost declanșat în urmă cu 8 ani, odată cu primele campanii pentru produse pseudo-ştiinţifice.
5 lidia fecioru jpg jpeg
Ingredientul care încetinește îmbătrânirea cu 25% și ține inima sănătoasă. Lidia Fecioru: „Ajută la refacerea colagenului”
Lidia Fecioru oferă „leacul” împotriva îmbătrânirii și care ajută la o sănătate a inimii mult mai bună. Ingredientul de care avem nevoie pentru a fi sănătoși și a arăta bine se regăsește în aproape orice bucătărie.
aeroport foto pixabay jpg
Pățania unei românce care și-a luat bilete de avion de la o companie aeriană rusească
Presiunile și sancțiunile asupra Rusiei, țară care a invadat Ucraina și a provocat un război la granița cu România, fac și victime colaterale. Iar printre cei care sunt afectați se numără și cetățeni români.
Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.