Daffy Duck preşedinte

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Daffy Duck preşedinte jpeg

Am urmărit, ca toată lumea, filmuleţele parodice ale lui Alec Baldwin avîndu-l drept referent pe Donald Trump. Mi s-au părut amuzante la început, am rîs copios, am fost convins că, întruchipîndu-l pe Trump, Baldwin făcea rolul carierei lui. De la un punct încolo, nu am mai putut rîde. Şi am înţeles repede de ce: între caricatura lui Trump, aşa cum era ea gîndită şi executată de Baldwin, şi Trump însuşi nu exista nici o diferenţă. Trump era propria lui caricatură, executată de realitate cu mai multă imaginaţie şi cu mai mult gusto decît ar fi putut-o face orice alt artist.

O caricatură, un personaj de cartoon rătăcit în realitatea Casei Albe – şi, implicit, în realitatea noastră, a tuturor. Asta-mi spun de fiecare dată cînd se întîmplă să-l văd, preţ de cîteva secunde, uneori de un minut întreg, în zapping-ul zilnic. Îl privesc, cu senzaţia neverosimilă că un Daffy Duck cu meşă portocalie se amuză pe seama noastră de la pupitrul cu însemnele prezidenţiale. Fireşte că Hillary Clinton era, la rîndul ei, un personaj aproape nefrecventabil – dar cel puţin ea nu s-ar fi comportat ca un Daffy Duck isteric, pus pe poante care pot zgîlţîi din temelii planeta. Un Daffy Duck dat cu peroxid, aşadar. Croind planuri nu doar „din cuţite şi pahară“, precum Constantin Cantemir, ci şi din meşe ridicole, ziduri la graniţa cu Mexicul mai ridicole decît meşa (a spus într-un speech – iar speech-urile lui sînt printre puţinele obiecte de pe lumea asta mai ridicole decît toate zidurile şi meşele absurde la un loc – că vrea să facă din zidul respectiv unul solar, cred că şi Soarele a rîs în hohote, vag ruşinat, de trăsnaia asta), ţîfne infantile împotriva încălzirii globale (Soarele va fi rîs din nou), panseuri sapienţiale despre o masculinitate de tipul grab them by the pussy, ţuguieri tot sapienţiale ale buzelor după fiecare frază livrată Istoriei (se simte în fiecare gest că dl preşedinte are convingerea că a capitalizat în contul domniei-sale întreaga istorie), filipice anti-intelectualiste livrate în fraze de o precaritate lingvistică nec plus ultra (expresivitatea dlui preşedinte aproape că nici nu mai are nevoie de limbaj ca să se manifeste, e pur şi simplu transcendentă în raport cu frazele şi cuvintele), elogii aduse de dl preşedinte însuşi propriei imaginaţii şi propriilor idei, pe care le caracterizează fără prejudecăţi de modestie drept great… Cam astea sînt materialele de construcţie din care se compune persona publică a preşedintelui Statelor Unite – adică materia dintotdeauna a comicului universal.

Atîta doar că, atunci cînd Daffy Duck e preşedintele Statelor Unite for real, pe bune, în viaţa asta de zi cu zi, materia comicului nu mai e amuzantă cîtuşi de puţin. Iar ceea ce e cu adevărat surprinzător (deşi termenul corect ar fi „deprimant“) e nu atît faptul ca atare că oamenii l-au votat pe Trump; pot înţelege că, exasperaţi de un statu quo corupt, au comis gestul radical de a vota un extremist. (Care e cel puţin la fel de corupt ca şi Hillary Clinton – dar n-o să insist acum asupra evidenţei.) Ce nu înţeleg e patima cu care unii intelectuali ţin să ne explice că Trump e palatalizabil, domesticibil, că ce a spus în campanie nu va face în realitate, ba chiar că toată campania lui e o lecţie despre cum se cîştigă alegerile într-o democraţie.

Abia asta mă deprimă: că oameni care predau teorie politică în universităţi occidentale acceptă limbajul urii, ba chiar îl consideră exemplar pentru ceea ce are de făcut un politician într-o democraţie. Nu e musai să fii scriitor ca să ştii că violenţa limbajului catalizează cu necesitate violenţă reală; că ura din hate speech se transferă imediat în ura din stradă; că rasismul, misoginia, agresivitatea din limbaj se fac, toate, reale. E limpede deja, de cîţiva ani, că intrăm într-o nouă eră a violenţei, una pandemică şi cu un potenţial de distrugere enorm; iar Trump, prin tot ce a făcut pînă acum, e atît un epitom al acestei violenţe, cît şi un catalizator al ei.

O spun cu tristeţe, ca un om de centru-dreapta, deci teoretic de partea republicanilor: ceea ce aştept de la o dreaptă responsabilă e să construiască un capitalism incluziv, atent la minorităţi şi la grupurile defavorizate; ceea ce a oferit Trump e opusul riguros al acestui gen de capitalism al empatiei. A adus la conducerea celui mai puternic stat al lumii nu empatia şi atenţia la celălalt, ci discriminarea şi brutalitatea. Nu moderaţia, ci extremismul. În realitate, Trump nu e nici de dreapta, nici de stînga; e doar un Daffy Duck ridicol camuflînd un prădător rapace. Exact ca în cartoons. Cu singura diferenţă că, aici, distrugerea e ireversibilă. Un cartoon tragic – în asta poate schimba lumea un Daffy Duck ajuns preşedinte. 

Radu Vancu este scriitor.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

a04e099e0b497b2612d448f9ca1ad2dade02a2cb webp
Exploziile care au distrus unul din cele mai mari arsenale de rachete ale Rusiei, provocate de neglijență, spun serviciile secrete britanice
O combinație de manipulare defectuoasă a armelor și practici de depozitare necorespunzătoare a dus probabil la exploziile care au distrus arsenalul Direcției Principale de Rachete și Artilerie 51 (GRAU) a Rusiei la sfârșitul lunii aprilie, a declarat miercuri Ministerul britanic al Apărării.
image png
Grădinarii ascund acest truc. Singurul ingredient care face iarba să fie perfect verde
Cum se face că, în timp ce la unii iarba crește rară, galbenă sau acoperită de mușchi, la alții pare desprinsă dintr-o reclamă – de un verde intens, densă și catifelată?
El Alamein, „Maldivele Egiptului” de pe coasta Mediteranei o nouă destinație pentru turiștii români Sursă Join Up
Egiptul, țara în care negocierea este un obicei, iar prețurile pot fi reduse chiar și de două-trei ori
Egiptul oferă o experiență climatică unică, cu aer uscat, temperaturi constante și briza răcoritoare care fac ca +35°C să fie o temperatură surprinzător de suportabilă. Mai mult, obișnuitele negocieri vă pot ajuta să obțineți prețuri și de două-trei ori mai mici.
analiza-economica-proiectie-financiara-economist-calcule-grafice-evaluare-companii
Criza lanțurilor de aprovizionare. Cum forțează războiul comercial companiile să caute alternative
Creșterea volatilității pieței, provocată de schimbările politicilor comerciale și tarifare, va amâna cel mai probabil deciziile de investiții, însă motivația pentru realizarea de tranzacții se va menține.
Zodii, Shutterstock jpg
Zodia care o să fie în al nouălea cer, în acest weekend. Vestea care îi schimba anul și poate chiar viața
Pentru unii, acest weekend vine cu relaxare. Pentru alții, cu revelații. Dar pentru o anumită zodie, zilele care urmează vor fi marcate de un moment de fericire pură – un eveniment neașteptat, o veste uriașă sau o împlinire care schimbă tot.
Bătălia de la Rovine  Foto twitter com
O istorie mai puțin cunoscută a românilor. Când au avut loc, de fapt, primele lupte cu turcii și motivul adevărat de la care au pornit
Prima bătălie dintre români și turci nu a fost cea de la Rovine. A fost, să zicem, prima mare invazie otomană în teritoriile valahe, dar nu și prima confruntare. De fapt, primele conflicte dintre români și turci au pornit de la stăpânirea asupra Dobrogei, cu atacuri de-o parte și de alta.
image png
Această greșeală zilnică legată de lenjeria intimă te-ar putea costa sănătatea. Verifică dacă și tu o faci
Te-ai întrebat vreodată cât de mult îți pot afecta sănătatea cele mai mici și aparent inofensive obiceiuri?
Regele Charles  foto   Profimedia jpg
Regele Charles vorbește despre starea sa de sănătate. Cum se simte suveranul britanic
În timpul unei întâlniri cu o fostă bolnavă de cancer, Regele Charles a vorbit și despre propria sa boală, cât și despre tratamentul care îi este administrat.
moda de lux
Moda de lux ca investiție. Cum gențile Birkin și Kelly au întrecut performanța burselor în 2025
Cu toate că industria modei se confruntă cu dificultăți anul acesta, există unele segmente, la intersecția dintre lifestyle și modul în care investim, care continuă să evolueze. Articolele de lux, vintage și cele sport, de designer, sunt opțiuni atractive pentru investitori, spun analiștii.