„Dacă ţara e stricată, vreau să ajut la repararea ei“

Andrei GRECEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
„Dacă ţara e stricată, vreau să ajut la repararea ei“ jpeg

Lumea este pusă în mişcare de idei, de credinţe, care deseori le parvin oamenilor fără a fi digerate în prealabil. O astfel de idee, din ce în ce mai puternică în România, este cea a „ratării naţionale“: românii, ca naţie, au eşuat, iar fiecare trebuie să-şi croiască un viitor cît mai departe de acest trist eşec. Mulţi tineri pornesc la drum cu ferma convingere că se vor realiza numai în străinătate, nu şi în România. Astfel, aceşti tineri caută să aplice la facultăţi din străinătate, planificîndu-şi o carieră „în afară“. Sînt şi destui cei care fac facultatea în străinătate şi care vor totuşi să se întoarcă. Motivele pentru care unii aplică în străinătate sînt variate, tendinţa totuşi este clară. Întrebarea ce decurge din toate acestea este, însă: se găseşte viitorul nostru doar în afară? Şi ar mai fi o întrebare interesantă de pus: cît foloseşte studiul în străinătate unui om care doreşte să îşi construiască o carieră în ţară? 

Înainte de a răspunde acestor întrebări, simt nevoia de a puncta un amănunt esenţial pentru discuţie. Situaţia în care se află ţara noastră, cea de a pierde în favoarea străinătăţii o adevărată elită în formare, compusă din tinerii studioşi, nu este singulară în lume. Această „migraţie a creierelor“ e un fenomen ce caracterizează întreaga Europă de Est şi chiar Africa. Ţările de baştină sărace şi subdezvoltate prezintă prea puţin interes pentru cei care îşi doresc studii înalte şi o carieră de succes, iar fenomenul globalizării le-a dat acestor oameni posibilitatea de a pleca în ţările cele mai dezvoltate. Este un fenomen de mare impact, care afectează multe ţări, nu doar pe a noastră. Şi atunci, de unde această exacerbare a situaţiei la români, atît din punctul de vedere al celor ce pleacă („În România e un dezastru, vreau să plec cît mai repede!“) cît şi din al celorlalţi („Ia uite cum pleacă toţi afară!“)? Şi unii, şi ceilalţi ar adăuga: „Ca la noi, la nimeni“. Românii s-au obişnuit să se judece pe ei înşişi fără să folosească termeni de comparaţie. De aceea ni se pare că sîntem unici în toate (bune sau rele). Astfel, atîţia tineri sînt gata să renunţe la orice gînd de a face carieră în România: ei cred că la noi e un dezastru, unic în proporţiile lui, iar viitorul trebuie să şi-l clădească în altă parte. Ei nu-şi imaginează că vecinii noştri ar putea găsi la fel de multe motive pentru a avea aceeaşi atitudine, ceea ce înseamnă că România nu e unică, deci nici eşecul nostru ca naţie nu e unic şi nici aşa de mare.

Eu am decis să rămîn în ţară pentru că doresc să construiesc ceva trainic aici. Ne plîngem că ducem lipsă de atîtea lucruri. Eu văd în asta o oportunitate: în cîte domenii nu putem fi pionieri, în cîte locuri nu putem construi, nu putem edifica, nu putem ajuta! Mă gîndesc la nişte muncitori care părăsesc un şantier pentru a lucra la un zgîrie-nori căruia i se mai pun cîteva etaje. Unde este munca mai multă, dar şi sentimentul de împlinire? Unde contează mai mult munca ta? Pe şantierul abia deschis, evident. De ce să-l părăsim? 

Desigur, există posibilitatea de a face o facultate în străinătate şi de a te întoarce să faci carieră în ţară. Pentru domeniul meu de studiu (Dreptul), acest lucru e aproape imposibil. Dar există cursuri de master, există alte oportunităţi. Ele nu trebuie neglijate. Educaţia din Occident este superioară în multe moduri celei de la noi, şi de ea trebuie să profităm. Dar naţiile cu viitor au preluat mereu cunoştinţele altora ca să le pună în practică acasă şi să le ducă mai departe. Dacă învăţăm acolo, să clădim aici ceva! 

Ce folos are, deci, pentru un român care vrea să facă o carieră în ţara lui să meargă la o facultate în străinătate? Depinde mult de persoană şi de facultatea dorită. Însă studiul în străinătate poate ajuta pe oricine. Înfierarea plagiatului, accentul pe aplicarea cunoştinţelor dobîndite şi lecţiile de democraţie pe care, vai, trebuie încă să ni le însuşim sînt doar cîteva din aspectele de care putem profita. Trebuie, desigur, să-ţi poţi găsi de muncă apoi, în ţară, cu ajutorul cunoştinţelor dobîndite la aceste facultăţi străine. 

În fine, pot spune că nu îmi e dragă nici emigraţia, nici criticarea celor ce emigrează. Şi, mai ales, nu împărtăşesc privirea în alb şi negru asupra sistemului educaţional de la noi versus cel străin. Fiecare are avantajele şi dezavantajele lui. Eu am ales să fac Dreptul în ţară, ca să pot aplica aici cunoştinţele dobîndite. Alţii pot face o facultate în străinătate pentru ca apoi să se întoarcă sau să rămînă. Şi eu consider că un curs de master în străinătate mi-ar folosi. Ceea ce cred ferm, însă, este că aici, în ţara asta, noi putem construi ceva trainic. Dacă ţara e stricată, vreau să ajut la repararea ei. O naţie puternică este şi o naţie prosperă. Dacă visăm la prosperitate în sînul altor naţii, va fi mult mai rău decît dacă încercăm să ne clădim prosperitatea la noi acasă. Pînă la urmă, acest cuvînt, „acasă“, are un sens. De aceea doresc să rămîn. 

Andrei Greceanu este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Sf. Sava“. 

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.