Cur─â de alcoolizare

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Cur─â de alcoolizare jpeg

Trecerea de la ceaiuri dansante la chefuri dezl─ân┼úuite nu dureaz─â mult. A┼ča cum sare un copil din copac dup─â ce fur─â cire┼če din curtea vecinului, a┼ča ne adun─âm noi catrafusele ┼či ateriz─âm prin ┼či printre diferite bairamuri cu oameni din genera┼úia noastr─â. Exist─â o a┼ča-numit─â perioad─â de tranzi┼úie, c─âreia i se mai spune ┼či adolescen┼ú─â, dar nu m─â dau eu ├«n v├«nt dup─â cuv├«nt. Asta e epoca prin care trec to┼úi, chit c─â-i de bine, chit c─â nu ÔÇô dar ─âsta e momentul ├«n care-┼úi dai seama ce fel de petrec─âre┼ú e┼čti.

Cam p├«n─â intri-n liceu ├«┼úi petreci mult timp cu babacii, la adun─ârile lor, care poate te plictisesc sau poate nu. O iei tiptil, de la cinci ani, c├«nd e┼čti centrul aten┼úiei, ┼či-ajungi ├«n perioada de tranzi┼úie, c├«nd sim┼úi c─â you want to break free ÔÇô c─â vrei s─â te spargi liber, cum s-ar traduce mot-├á-mot. Ei bine, eu aveam prilejul s─â dansez, la petrecerile alor mei, cu mama, pe Queen, Django Reinhardt, Buena Vista Social Club ┼či pe Beatles. ┼×i ├«nc─â mai stau de pl─âcere cu ai mei la alte-ntruniri.

Dar ┼či eu mi-am luat p─âl─âria, portofelul ┼či cheful, ┼či am ├«nceput s─â ├«mi iau av├«nt pe alte ringuri de dans. A┼č ├«ncepe cu petrecerea care d─â startul oric─ârui an, dar n-am s─â le iau ├«n calcul dec├«t pe cele din liceu. Primul revelion a fost o adunare lini┼čtit─â ├«n apartamentul colegei mele de banc─â. Ca la orice petrecere, am adus fiecare c├«te-un amic, chiar doi, iar treaba a fost destul de standard: am v─ârsat eu un pahar de vin pe perete ├«n primele zece minute ├«n care am ajuns, lumea a ├«nceput cu bere ┼či cu muzic─â ÔÇô pe care, evident, voiam s-o pun eu ÔÇô, dar aveam concuren┼ú─â. La cele mai multe petreceri exist─â doi DJ, pe pu┼úin. La acel rebelion, concuren┼úa punea melodii comerciale ┼či st─âtea cu cei trei oameni cu care venise, iar eu, c├«nd puteam, strecuram c├«teva piese pe care ┼čtiam c─â le ascult─â mai mul┼úi din clas─â ÔÇô multe f─âceau parte chiar din playlist-ul vechi din Expirat, melodii pe care le mo┼čtenisem de la surori de la petreceri.

├Än schimb, la revelionul dintr-a X-a deja aveam o ga┼čc─â format─â din vreo patru-cinci oameni. Noi ne-am f─âcut bagajul ┼či am plecat la C─âl─âra┼či, unde are domiciliu prietena mea foarte bun─â, Alina. Acolo, c├«nd am ajuns, doi s-au retras vreo dou─â ore, l─âs├«ndu-ne pe Alina ┼či pe mine s─â g─âtim. V─â da┼úi seama c─â numai asta nu ne convenea nou─â s─â facem. Dup─â ce am cur─â┼úat ni┼čte cartofi, am deschis sticla de gin, pe la orele 15, ┼či am l─âsat vreo dou─â degete din ea. C├«nd ne-am ├«ntors ÔÇô Alina ┼či cu mine ÔÇô de la cump─âr─âturi, sticla fusese golit─â, iar dup─â ce-am l─âsat m├«ncarea s─â fiarb─â ├«n pace, am ├«ncins un jam sesssion: Alina la pian, Dana b─ât├«nd ├«n chitar─â ┼či eu la vioar─â. Partea trist─â, dar amuzant─â este c─â am ├«nregistr─ârile cu muzica noastr─â, ame┼úit─â ca noi. Dup─â episodul muzical, am p─âr─âsit incinta ┼či ne-am perindat pe la alte petreceri, am m├«ncat, am ├«nv├«rtit sticla, am cur─â┼úat dup─â cine n-avea stomacul tare, iar c├«nd ne-am sim┼úit mai pensionari, am jucat poker.

Anul ─âsta iar am schimbat grupul de prieteni, dar Alina a r─âmas; am chefuit dup─â poft─â ┼či totul a fost foarte intim ┼či dr─âgu┼ú, cu doar... 11-16 oameni (┼či-au f─âcut apari┼úia ┼či al┼úi amici la un moment dat). S-a b─âut cum se bea ├«n perioada de tranzi┼úie: am ├«nceput cu vin alb (sec), am trecut pe ro┼ču (sec), apoi pe rom, dup─â care ne-am ├«ntors la alb (demidulce ÔÇô of!), am ajuns la partea cu champagne, apoi am b─âut votc─â ┼či fiecare ┼či-a ales mai apoi b─âutura, p├«n─â ne-am culcat. Partea proast─â este c─â majoritatea se ame┼úiser─â destul de tare... cu o or─â ├«nainte de 2013, iar cineva era c├«t pe ce s─â termine num─âr─âtoarea singur ├«n toalet─â. Norocosul nu-┼či aminte┼čte cum a suferit el ├«n prima or─â a noului an.

La ultima petrecere, chiar asta despre care am povestit acum, n-am dansat mai deloc ┼či nici boxe bune n-am avut, a┼ča c─â am s─â v─â zic ┼či de ceaiurile dansante. Zilele mele de na┼čtere. Mereu ies bine. A┼č min┼úi dac─â a┼č spune c─â nu vreau s─â m─â dau rotund─â cu asta, dar toat─â lumea se simte grozav la bairamurile date la domiciliul Zirra. Eu am ├«ncercat ├«n ultimii doi ani s─â pun m├«na pe toat─â casa pentru revelion, dar ┼či-ai mei tot aici vor. Casa are-o tain─â. La chefurile date de mine nu se simte nevoia existen┼úei unei gazde. Nu spun c─â ├«n fapt nu e nevoie ÔÇô pfoai, tot omul ┼čtie c─â e musai s─â fie cineva care s─â pun─â la dispozi┼úie l─âm├«i, mop, m─âturi, numere de taxi, prosoape, haine de schimb, p─âturi ┼či ┼čosete curate.

Apropo de gazde, eu ┼čtiu una sup─ârat─â, care nu mi-e coleg─â. La orice petrecere exist─â un centru de interes, e ca-ntr-un tablou, doar c─â aici e viu, ca-n Harry Potter. Era una din primele petreceri din clasa a IX-a, unde ne-am dezl─ân┼úuit, am dansat pe mese, pe scaune, unii au b─âut f─âr─â cap, iar cineva, mai beat a┼ča, a fost aruncat pe o vaz─â de 300 de euro. Scandal monstruos din partea gazdei, tr├«ntit u┼ča blocului, mare dram─â, parc─â te uitai la un chick flick, doar fuseser─â ┼či minore drame amoroase ├«n aceea┼či sear─â. Bine, f─âr─â o-ntors─âtur─â amuzant─â nu mai are haz s─â poveste┼čti nimic.

Recunosc c─â lipsesc multe capitole de-aici ┼či c─â nici o cincime din ├«nt├«mpl─âri n-am povestit, dar nu se d─â din cas─â!

Ileana Zirra este elev─â ├«n clasa a XI-a la Colegiul Na┼úioal Bilingv ÔÇ×George Co┼čbucÔÇť ┼či redactor la suplimentul pentru copii Dilematix.

Foto L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.