Cum şi de unde se învaţă băutul vinului

Publicat în Dilema Veche nr. 409 din 15-21 decembrie 2011
Cum şi de unde se învaţă băutul vinului jpeg

Industria berii a fost mai harnică şi mai agresivă în materie de marketing: de ani buni, spoturile TV se „înlănţuie“, iar mai nou au apărut şi mesaje „generale“ care invită la consumul de bere. Vinul s-a „mişcat“ mai greu – asta şi pentru că reconstituirea proprietăţilor, podgoriilor, liniilor de producţie a durat ceva timp. Experţii spun că niciodată vinul nu va putea rivaliza cu berea în materie de promovare la TV: costă prea mult. În schimb, există alte surse din care oamenii pot deprinde „bunele practici“ într-ale vinului. Din poziţia cetăţeanului obişnuit (şi încă neturmentat), situaţiunea vinului în România e pe calea cea bună.

Lucrurile încep să se organizeze

Orice om care umblă prin supermarketuri constată că sectorul de vinuri e tot mai bogat. Au apărut şi magazine de specialitate, unde vînzătorul nu e doar vînzător: e şi consultant. Există tot mai multe surse de informare – de la reviste de specialitate la bloguri ale unor pasionaţi. Numai cine nu vrea nu poate să afle, să cunoască, să înveţe despre vinuri. Căci vinul – spre deosebire de alte băuturi – e „cu poveste“ şi „cu învăţătură“.

Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti – zice vorba veche. „Lumea vinului“ este – constat – tot mai bine organizată, iar profesioniştii ei sînt tot mai prezenţi în spaţiul public. Pe lîngă organizaţiile patronale, avem şi o Asociaţie a Degustătorilor Autorizaţi din România (www.adar.ro), care îl are drept preşedinte de onoare pe Viorel Stoian, iar ca preşedinte executiv pe profesorul Dan Boboc. ADAR are aproape 140 de membri, organizează întîlniri trimestriale, cursuri de iniţiere, expertize tehnice, acordă consultanţă. Există şi o Federaţie a Sommelierilor din România, dar şi (la vivat concurenţa!) o Asociaţie a Somelierilor din România – ceea ce arată că această nouă meserie a prins şi ea contur. În afara întîlnirilor profesionale, se organizează tot mai multe evenimente publice care au în centru vinul: Concursul Internaţional de Vinuri, Salonul Naţional de Vinuri al României, Tîrgul Internaţional de Vinuri Goodwine, Provino – Festival de Vin, Artă, Gastronomie (Iaşi), Vinvest – Salonul Internaţional de Vinuri de la Timişoara şi altele. Toate acestea beneficiază de o comunicare foarte bună (şi ieftină – dat fiind că reclama la TV costă mult) mai ales pe Internet, dar şi în presa tipărită. Despre vin se scrie tot mai mult, în tot felul de publicaţii – de la cele specializate, adresate profesioniştilor în materie de restaurante ori catering, pînă la revistele glossy pentru femei ori exclusiv pentru bărbaţi. (O listă a lor se găseşte, de pildă, pe blogul lui Cătălin Păduraru, catalinpaduraru.ro). Mai mult, scrisul şi vorbitul despre vin ţin pasul cu pasiunea pentru gastronomie – domeniu care acaparează tot mai mult atenţia şi interesul mass-media. Una dintre revistele cu viaţă lungă şi cu impact este Vinul.ro, a cărei versiune electronică adună la un loc cam tot ce e important în lumea vinului – de la evenimente la opiniile profesioniştilor în domeniu, de la informaţii despre degustări la „anexele“ lifestyle neapărat necesare pentru băutorii cei mai rafinaţi şi cu dare de mînă (ceasuri, călătorii, cigars etc.).


Spre normalitate?

Privită din afară, cu ochii cetăţeanului care vrea să bea un pahar – ori chiar să se „turmenteze“ –, lumea vinului românesc pare să se îndrepte spre normalitate. Sigur, „e loc de mai bine“. În decembrie 2009, cînd revista Reussir Vigne publica topul primelor 15 ţări vitivinicole în care Românie nu (mai) figura, Viorel Sotian, preşedintele onorific al ADAR, încerca să explice motivele absenţei: lipsa promovării internaţionale, vechile „indicaţii“ fără acoperire în practică, ineficienţa. Germania (cel mai mare producător mondial de bere, dar şi cel mai mare importator de vin) era pe locul 10 în clasament, producînd de trei ori mai mult vin decît noi pe o suprafaţă de trei ori mai mică. În clasament tocmai intraseră Ungaria şi Bulgaria, cu suprafeţe şi producţii mai mici ca ale României, dar cu o prezenţă mai mare pe piaţa internaţională. China intrase şi ea în top – pe locul 9. Iar China este, astăzi, cea mai mare piaţă – pe care toţi vor să o cucerească.

Sigur, clasamentele se schimbă, România s-ar putea să revină în partea de sus a topurilor, s-ar putea să ne promovăm mai bine în străinătate. Dar probabil că toate acestea depind nu numai de producţie, eficienţă, marketing mai agresiv etc., ci şi de „reconstrucţia“ unei adevărate culturi a vinului printre consumatorii români. Pe măsură ce aceştia vor deveni mai pretenţioşi, mai „cultivaţi“ într-ale băutului, va exista o cerere tot mai mare pentru vinul de calitate. Producătorii vor deveni mai responsabili şi vechile „păcăleli“ cu chimicale vor dispărea (sau măcar se vor diminua).

Restul e... literatură. Literatură propriu-zisă – pentru că există nenumărate opere de ficţiune care omagiază viţa şi vinul – sau publicistică vie şi interesantă care creează, în jurul vinurilor, poveşti. Deocamdată, „băutorul român“ trebuie să-şi rescrie poveştile. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.