Cum securizăm Internetul? Prin cenzură!

Bogdan MANOLEA
Publicat în Dilema Veche nr. 380 din 26 mai - 1 iunie 2011
Cum securizăm Internetul? Prin cenzură! jpeg

Prin anii ’60, americanii au vrut să facă o reţea de calculatoare care să supravieţuiască oricărui atac nuclear. Pentru asta au construit un tip de reţea simplă, deschisă şi descentralizată, pe care o numim astăzi Internet. Noua idee a fost ca punctele reţelei să îndeplinească doar activitatea tehnică necesară de bază (transmiterea informaţiei mai departe), fără a gîndi prea mult la ce fac. Adică sînt cam proaste. De altfel, Internetul mai este numit „the stupid network“ (reţeaua proastă).

Acest tip de reţea descentralizată şi deschisă, care a acaparat tot globul, are multiple avantaje practice. Printre care şi faptul că îndeplineşte funcţia urmărită iniţial – să supravieţuiască unui atac nuclear. Pe de altă parte, nu există un buton de închidere: Internetul nu se opreşte niciodată pentru revizii tehnice între orele 3 şi 4 în fiecare prima duminică din lună. Un alt avantaj, poate nedorit la început, este că e extrem de greu (niciodată 100% perfect şi aproape imposibil tehnic) de a instala un sistem de cenzură tehnică a Internetului. Astfel, libertatea de exprimare de pe Internet este egală cu nivelul cel mai ridicat al ţării conectate la reţea. Evident, aceasta ridică nişte probleme de securitate însemnate.

Libertatea strică 


Dar unele state, unde Internetul a pătruns deja, nu-s mulţumite cu politica asta. Internetul, ca orice mass-media, trebuie să arate doar ce decide guvernul, nu? Motivaţii se găsesc suficiente, iar securitatea cetăţenilor este întotdeauna scoasă în faţă. Cum reţeaua asta făcută de americani nu este un lucru sigur, mai bine să încercăm să-i impunem tehnic nişte limite. Şi dacă poate fi făcută să arate doar ceea ce vrem noi, cu atît mai bine. Cam asta este politica unor state. Să le luăm pe rînd.

Coreea de Nord a adoptat cea mai bună soluţie. Împiedică accesul cu totul. Doar 30 de site-uri nord-coreene există, toate aprobate dinainte de guvern. Oricum, se pare că doar un număr mic de potentaţi au acces la Internet. Din punct de vedere al securităţii, aceasta este, evident, cea mai eficientă decizie. Un principiu din domeniul securităţii zice că cel mai sigur calculator este cel deconectat de la Internet, dar şi de la curent. În plus, trebuie să fie îngropat la 100 de metri sub pămînt. Perfect adevărat!

China a adoptat un sistem mai perfid. Cu peste 400 de milioane de utilizatori de Internet, guvernul şi-a devotat resurse serioase pentru un Mare Zid Chinezesc al Internetului (Great Firewall of China). Unul dintre cele mai mari şi mai sofisticate sisteme de filtrare a conţinutului pe Internet a fost creat din fonduri guvernamentale pentru a se putea garanta siguranţa cetăţenilor chinezi cînd navighează online. În special prin limitarea accesului la orice conţinut ce ar putea aduce atingere sistemului de stat (ar fi mers aici „orînduirii socialiste“, nu?). Acest sistem este impus şi tuturor furnizorilor de servicii Internet, firmelor online care lucrează în China, inclusiv motoarelor de căutare. De exemplu, dacă vei căuta „Tien an men 1989“, nu vei găsi nimic referitor la evenimentele din 4 iunie.

Sistemul de filtrare este completat de unul de propagandă online, cu utilizatori însărcinaţi cu atribuţii de „dezbatere şi convingere“. Pentru că nici un sistem de filtrare nu este perfect, autorităţile chineze iau şi măsuri suplimentare de închidere a robinetului de informaţie, atunci cînd lucrurile par a ieşi de sub control (vezi violenţele etnice din Xinjiang, iunie 2009), iar Facebook şi Twitter sînt pe lista neagră a site-urilor care nu pot fi accesate. Din motive de securitate, evident. Pentru că sînt mult prea greu de controlat.

Turcia ar fi trebuit să fie un exemplu mai bun, mai ales în demersurile sale de integrare europeană. Însă unul dintre articolele din Codul Penal care incriminează orice insultă adusă fostului preşedinte Atatürk a fost folosit de numeroase ori pentru a obţine în instanţă blocarea unor site-uri întregi (de exemplu YouTube, Blogger sau Wordpress). Niciodată nu s-au gîndit ca întîi să-i notifice pe administratorii site-urilor respective. Mai nou, lucrurile par a merge în mai rău. La finalul lui aprilie 2011, o instituţie prezidenţială a trimis tuturor furnizorilor de Internet şi găzduire de site-uri o listă de 138 de cuvinte ce trebuie filtrate pe Internetul turcesc. Unele erau în engleză (girl, free, partner), iar altele în turcă (yasak – interdicţie sau itiraf – confesiune). Dacă planul acesta pare a fi eşuat, o altă iniţiativă lansată la începutul lui mai 2011, anunţată de altă instituţie oficială, de data aceasta guvernamentală, prevede că toate calculatoarele din Turcia conectate la Internet vor fi obligate să instaleze o măsură de securitate obligatorie, dar confidenţială. Adică să instaleze una dintre cele patru variante de filtre obligatorii: familie, copii, domestic sau standard. Lista de site-uri blocate de filtre nu este disponibilă public.

Măsuri europene

Toate aceste măsuri de filtrare şi blocare a conţinutului ilegal, de către diverse ţări, au fost criticate în numeroase ocazii de oficiali ai SUA sau de cei ai Uniunii Europene pentru că încalcă libertatea de exprimare. Numai că şi ţările Uniunii Europene se joacă cu aceleaşi idei. Motivaţii oficiale ale blocării sînt legate de alte subiecte, de obicei mai sensibile şi mai comerciale: farmacii de pe Internet neautorizate sau jocuri de noroc nelicenţiate pe un anume teritoriu (ex. Franţa, Italia), pornografia infantilă (ex. Danemarca, Suedia, Marea Britanie) sau chiar adultă (ex. România) ori protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (ex. Olanda – deocamdată există doar un proiect de lege – sau Franţa, cu un sistem de verificare a întregului conţinut pentru a depista posibilele încălcări ale dreptului de autor, legea HADOPI) – toate acestea sînt folosite pentru a impune exact aceleaşi măsuri criticate în „ţările nedemocratice“, inclusiv filtre secrete de site-uri considerate ilegale, care trebuie să fie puse în aplicare de furnizorii de Internet. 

Din motive rareori justificate, măsurile de securitate par atît de necesare încît nu mai putem accesa Internetul fără ele. În schimb, rămîn doar argumente teoretice şi filozofice crearea unei infrastructuri de cenzură care poate fi (şi în unele cazuri este deja) abuzată, atingerea implicită adusă libertăţii de exprimare sau inutilitatea măsurilor tehnice care pot fi uşor depăşite.  Nici măcar principiul fundamentat al unui stat de drept, prin luarea unei măsuri de blocare cu evitarea unei decizii judecătoreşti, nu mai are destulă forţă. Cu atît mai puţin soluţia evidentă şi legală – deja existentă – de ştergere a conţinutului declarat ilegal şi pedepsirea celor vinovaţi pentru publicarea sa pe Internet.

De fapt, nici în UE nu sîntem departe de China. Grupul de lucru care se ocupă de aplicarea legii în Consiliul European a luat în discuţie la 3 martie 2011 un plan pentru crearea unei „graniţe virtuale Schengen“ în UE. Într-o prezentare denumită „Către un Cyberspaţiu European Unic şi Sigur“, făcută publică abia în mai 2011, furnizorii de Internet europeni erau propuşi să joace rolul de vameşi ai tuturor informaţiilor pe care un european ar avea dreptul să le acceseze pe Internet. Déjà-vu?

Pare inacceptabil în zilele noastre ca poştaşul să filtreze scrisorile care ajung la tine. Sau ca operatorul tău de telefonie să decidă de la cine ai voie să primeşti telefoane. Doar în cazul Internetului, măsura similară – blocarea prin furnizorul de acces a oricărui site – este văzută, doar de puţini sperăm, ca o măsură de securitate, şi nicidecum una de cenzură a libertăţii de exprimare.  

Bogdan Manolea este jurist. Editează site-ul http://legi-internet.ro. 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.