Cum se făcea turism altădată

Mariana IANCU
Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
Cum se făcea turism altădată jpeg

Plaja era mult mai întinsă şi spaţiul verde nu era ciopîrţit de construcţii hidoase. Pe plajă găseai nemţi, suedezi şi polonezi. Îi aşteptai un an întreg: vara îţi refăceai colecţia de ojă, de dermatografe şi de curele aurii. Un cearşaf, un cico şi un baton îţi erau de ajuns pentru o zi de vară. Fiţe însemna să ai o rogojină, nu un şezlong de plastic.

Din păcate, toate acestea se mai găsesc în vederile vechi. Cîţi dintre noi nu avem pe acasă vederi de pe litoral? Un colecţionar din Bucureşti, Octavian Lungu, a făcut din asta o pasiune şi a dorit să reamintească tuturor cum arăta litoralul în urmă cu 20 sau chiar cu 30 de ani. Pe pagina sa de Facebook a postat mii astfel de vederi. „Aveam prea multe vederi vechi prin casă şi am început să le răsfoiesc, apoi am văzut că şi rudele au şi se împiedică de ele. Sînt sigur că în orice casă sînt, dar sunt lăsate uitării“, spune Octavian Lungu.

„Din acest hotel urmăream evoluţia Nadiei!“

Imaginile postate de el au zeci de comentarii şi de like-uri. Mulţi îşi amintesc cum erau concediile la mare altădată sau chiar momente memorabile. Spre exemplu, Florina Landry scrie: „Am petrecut în acest hotel vacanţa din iulie 1976!... la tv din hol (corpul care leagă restaurantul de hotel) toţi turiştii urmăream evoluţia NADIEI COMANECI!“

Cata Gaby scrie: „Ce lansete erau... piesă de muzeu...“, iar Ferencz Jozsef Illes spune că „Se pescuia doar la costum şi cravată ;)“

Cum se făcea plajă în urmă cu un secol

Doamne cu rochii cu multe volane, purtînd pe cap pălării cu boruri largi, umbreluţe în culorile curcubeului, bărbaţi în joben negru, trupuri mai mult îmbrăcate decît dezbrăcate întinse la soare – atmosfera de acum un secol. (...)

Arhitectul constănţean Radu Cornescu are o colecţie de cîteva sute de vederi de la mare. Cea mai mare parte dintre ele sînt cumpărate din străinătate. „Cei din Constanţa trimiteau cărţi poştale în străinătate. De la destinatari le am“, dezvăluie colecţionarul.

Nu vrea să spună cît dă pe o vedere de acum un secol, însă lasă să se înţeleagă că hobby-ul este destul de costisitor.

Cine a întemeiat staţiunea Mamaia

Vederile le-a expus publicului de multe ori în cadrul unor expoziţii, dar le-a postat şi pe Internet. De două ori a plecat de la expoziţii cu medalia de aur.

În vederile sale regăsim atmosfera plajei „La Vii“, situată pe faleza de sud a oraşului.

Construcţia portului a impus mutarea plajei. Aşa a apărut staţiunea Mamaia. Meritul revine profesorului Ion Bănescu, primar al Constanţei între anii 1905-1907.

Era doar un nisip pustiu, la capătul căruia erau cîteva case şi un sat pescăresc. Primele construcţii au apărut în 1906.

Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906, cînd două trenuri (gara fiind situată în zona complexului Tic-Tac) au străbătut drumul de la Constanţa pînă la Mamaia într-o oră şi jumătate. 

(fragmente din articolele apărute în revista Historia)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.