Cum se dezvoltă imobiliarul la români

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
Cum se dezvoltă imobiliarul la români jpeg

Planificarea. Prima condiție este să nu ții cont de nici o lege, scrisă sau nescrisă. Vrei să construiești deja într-un oraș? Ai grijă ca planurile clădirii să nu se potrivească deloc cu zona. Dacă poți să și dărîmi bijuterii arhitectonice, să razi orice spațiu verde și să îți întinzi creația pe toată suprafața cumpărată, cu atît mai bine. Nu sînt indicate grădinile generoase, nici parcările (subterane cu atît mai puțin), nici aleile de acces. Oamenii? Pot merge și pe stradă. Trebuie să fie doar un pic atenți. Dacă faci mai multe clădiri, ai grijă să fie lipite unele de altele. Ce distanțe de siguranță? În fond, în Veneția, casele stau unele în altele, străzile au un metru lățime și toată lumea zice că e frumos. Dacă e să construiești într-o localitate mai mică, orășel sau sat, este musai să nu respecți spiritul și tradiția zonei. Arată-le că ai ajuns și tu acolo – și că trebuie  să te impui! Cu atît mai mult dacă ești într-o zonă turistică. Nu apela la arhitecți! Niște șmecheri…. Fă-ți proiectul singur! Construcția trebuie să fie mare, să domine! Unii ar numi-o mătăhăloasă, dar sînt numai invidioși.  Ferestre? Cît mai mici, chiar deloc dacă se poate. Nu sînt bune – dacă ai geamuri mari în casă trage curentul și intră lumina. Nu uita! Regula e clară – fără grădini sau spații verzi! Cei care vin în vacanță trebuie să se simtă aproape! Și să socializeze. Așa că e musai să poată ciocni paharele cei din două locuințe (fie ele vile sau blocuri) alăturate! Și fii original! Ce e mai frumos decît o casă pe malul mării cu acoperiș tipic zonelor de munte? Se simte omul și la munte, și la mare.

Organizarea de șantier. Înainte de toate, casa. Canalizare? Electricitate? Gaze? Străzi și alte spații de acces? Astea sînt prostii. Musai să construiești întîi, apoi vezi tu cum te descurci cu restul. Fără permise dacă se poate – autorizațiile sînt chestii comuniste prin care vor să îți sugrume personalitatea și spiritul liber. Nu apela la firme ale unor „profesioniști”, ce-or mai fi și ăia. O mînă de băieți pricepuți la toate ajunge să te rezolve. Tu du-le doar ceva de mîncat și mult de băut. Acum, că au început lucrul, vezi că s-au adunat gunoaie. Ăștia zic că trebuie să respecți niște reguli și că ar trebui să plătești. Aiurea! Băieții tăi pot aburca totul într-un camion și arunca undeva pe aproape. Pe cîmp, la marginea drumului sau, și mai bine, în valea rîului de lîngă casă. Are apoi grijă ploaia de toate.

Construcția. Buni băieți meseriașii ăștia. E drept, mai dispar ei de pe șantier. Cînd trag vreun chef, nu mai apar cu zilele. Dar știi cum e cu mahmureala. Decît să pățească ceva… Și chefuri trag, că și motive sînt destule. Nu degeaba avem atîția sfinți în calendar. Dar lasă, se descurcă ei.

Din păcate, mai fac și greșeli. Au ieșit pereții cam strîmbi. Și clădirea, care a început să se înalțe, pare cam șuie. Se rezolvă din tencuială. Cu ceva material și o mistrie fac minuni. Și parcă nici șapele, în casă, nu sînt orizontale. Om vedea noi cum facem. Mai complicat e cu baia, că scurgerea e mai sus față de restul podelei. Așa și trebuie, să o vadă lumea. Iar apa pot să și-o strîngă și singuri viitorii locatari. Ce atîtea mofturi? Ferestrele? Tu le-ai zis să le facă mici. Acu’ au rămas găuri prin care bate vîntul. Soluția e veche, facem ca la blocurile de pe timpul răposatului – băgăm ziare să umplem și acoperim cu un pic de glet. Care era problema? Hai, că merge și așa.

Ai ajuns la finisaje. Abia tragi de băieți să își termine treaba. E a treia echipă, că primele două te-au părăsit. Primii – după ce le-ai dat banii. A doua echipă – măcar nu i-ai plătit în avans, dar tot au plecat cu cîte ceva de pe șantier, să nu se despartă de tine cu mîna goală. Ăștia de acum s-au jurat că sînt pricepuți, că au lucrat în Italia și Anglia. Dar cînd te uiți la ei cam începi să înțelegi de ce s-a cerut Anglia afară din UE. Dar treaba merge și băieții se descurcă. E drept, nu mai ai bani, dar te-ai orientat și ai găsit un loc cu toate materialele aproape gratis. Cam par toate vechi și fragile, țevile stau să se crape doar cînd le ții în mînă, iar robinetele sînt vai de mama lor. Dar cui nu-i place, să le schimbe. Acum nu le poți face pe plac tuturor mofturoșilor. Izolația – ei, ai pus și tu ce ai găsit. Bine că nu plouă și poate e cald și la iarnă.

Dar e gata! Lux! Uite ce frumoasă, dacă ar fi o melodie ar fi o manea, din alea tînguitoare, de te seacă la inimă cînd le asculți. Pui și o balustradă pe dinafară. De inox, că ia ochii la fraieri.

Vînzarea. Te-ai chinuit să faci o casă, un cuib pentru o familie. Ai suflet bun, tu vrei să ajuți și uite cum alții strîmbă din nas. Că ar fi prea scump. Ce-ar vrea, frate? Nu ai înmulțit costurile decît cu trei. Doar nu ai față de sărac, să muncești ca prostul toată viața… E bine însă că i-ai convins pe unii. În sfîrșit, semnați actele. Acum nu mai trebuie decît să iei banii, să îți schimbi numărul de telefon. Și să dispari o vreme.

Adrian Stănică este jurnalist de știință și director al Institutului de Geologie și Geoecologie Marină.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi