Cum poţi studia în străinătate - interviu cu Lia HANCIANU

Ce v-a determinat să înfiinţaţi Student Consulting? 

Student Consulting a pornit în 2010, ca răspuns la cererea elevilor şi studenţilor de a-şi îmbunătăţi potenţialul pentru admiterea la universităţile din străinătate, axîndu-se pe consiliere individuală, ajutîndu-i să aplice la orice universitate din lume cu predare în limba engleză. Acesta a inclus în serviciile de consiliere teste de orientare în carieră şi recomandarea activităţilor extraşcolare. În portofoliul nostru găsim elevi admişi la universităţi din SUA, ca MIT, Duke, Richmond, Drexel, New York University, Chapman, Northeastern etc., din Europa, precum Imperial College London, Cambridge, UCL, Edinburgh, Amsterdam University, University of Southern Denmark etc. sau din Asia, ca Waseda University. 

Aţi studiat dvs. înşivă în străinătate? 

România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007, moment care a adus schimbări benefice majore pentru accesarea studiilor în străinătate. Terminînd liceul înainte de această perioadă, nu am beneficiat de asemenea oportunităţi: 0 taxa de şcolarizare în Ţările Nordice, Germania, împrumut guvernamental pentru taxa de şcolarizare în Marea Britanie şi Olanda etc. Însă absolvirea Facultăţii de Litere şi a unui master în Strategii manageriale, combinate cu experienţa profesională în educaţie şi vînzări, precum şi implicarea activă în activităţi extraşcolare m-au ajutat să fondez Student Consulting. 

Ce vi se pare cel mai interesant, diferit de ce se întîmplă în România, la facultăţile din străinătate? 

Experienţa studiului în străinătate duce la dezvoltarea gîndirii critice, care dezvoltă implicit susţinerea ideilor prin argumentare şi cercetarea subiectului în afara orelor de clasă. Acestea sînt realizabile prin relaţia individuală student – profesor, prin programele de practică, cît şi prin studiile de caz pe teme actualizate pe care universităţile au grijă să le pună la dispoziţia studenţilor.

Sînt multe persoane care apelează la serviiciile dvs.? Cîţi şi cine? 

Numărul elevilor şi al studenţilor care ni se adresează este în creştere. Majoritari sînt elevii de liceu – prin opţiunea de a continua studiile de licenţă în străinătate, datorită diversităţii tipurilor de ajutor financiar pentru plata taxei de şcolarizare şi a costurilor de trai. Exemplul cel mai relevant este Olanda, unde elevii pot accesa un împrumut guvernamental de la statul olandez pentru plata taxei de şcolarizare în valoare de 1951 de euro/an şi pentru costurile de trai, împrumut care se va restitui în 35 de ani de la finalizarea studiilor cu o dobîndă de 0,12%. 

Cum vă informaţi în legătură cu facultăţile pe care le recomandaţi? 

Meseria de consultant educaţional presupune un proces de învăţare continuă, întrucît apar modificări în procesul de admitere al universităţilor de la an la an. Din acest motiv, în activitatea anuală a unui astfel de consultant se regăsesc: teste de validare a cunoştinţelor acumulate, ca Education UK Certificate for Agents eliberat de British Council, vizite la universităţile din străinătate, evenimente educaţionale organizate în parteneriat cu acestea, participare la cursuri de formare şi tîrguri de universităţi din străinătate. Toate acestea dezvoltă parteneriate bine închegate cu universităţile din străinătate, ajungînd să cunoaştem termenii de admitere şi să filtrăm dosarele studenţilor în conformitate cu aşteptările birourilor de admiteri. De exemplu, elevii şi studenţii care aplică împreună cu noi la Amsterdam University Business School primesc o evaluare preliminară a şanselor de admitere, întrucît Student Consulting comunică cu ofiţerii de admitere cu privire la fiecare dosar în parte.

De ce credeţi că atîţia absolvenţi de liceu vor să studieze în străinătate? Ce oferă în plus o facultate acolo, un masterat acolo? 

În România nu există, în acest moment, un instrument care să contabilizeze numărul total de studenţi din străinătate. Admitem că majoritatea părinţilor aleg studiile în străinătate pentru copiii lor cu gîndul la un loc de muncă asigurat sau mai bine plătit. Realitatea este următoarea: universităţile din alte ţări nu asigură un loc de muncă, însă pregătesc studentul pentru a se integra mai uşor pe piaţa locurilor de muncă, prin abordarea practică a cursurilor, prin practica din timpul anilor de studiu. Din experienţa noastră de cinci ani, adăugăm că studiul într-o altă ţară aduce şi o dezvoltare personală majoră, necesară pentru dezvoltarea încrederii în sine. Cererea cea mai mare este pentru studii de licenţă, datorită varietăţilor de finanţare. 

Care sînt ţările cele mai solicitate şi de ce? 

Marea Britanie este încă numărul unu în cerinţele clienţilor noştri, datorită universităţilor bine cotate în topurile internaţionale şi varietăţii de subiecte de studiu în engleză. Însă taxele de şcolarizare crescute îi determină pe mulţi dintre aceştia să opteze pentru Olanda, o ţară ale cărei universităţi se bucură de reputaţie academică la nivel mondial. SUA se bucură de o creştere în preferinţele clienţilor.

Cei care vi se adresează sînt, în general, persoane cu venituri peste medie? 

Părerea că doar familiile cu venituri peste medie aleg studiile în străinătate nu mai este de mult decît un mit. SUA oferă şansa unui elev eminent să acceseze burse academice care pot acoperi costurile totale pentru studii. De asemenea, sportivii de performanţă au şanse pentru burse sportive integrale. 

Ce trebuie să facă cei care vor să fie admişi la o facultate din străinătate? Care sînt criteriile pe baza cărora sînt selectaţi? 

Deşi criteriile de selecţie variază de la ţară la ţară, argumentarea motivaţiei pentru domeniul ales reprezintă elementul-cheie în dosarul de admitere. Pentru a veni în ajutorul elevilor/studenţilor, Student Consulting lucrează îndeaproape cu diferite organizaţii nonguvernamentale care pun la dispoziţia elevilor programe de voluntariat. Alte criterii importante de selecţie pot fi notele din timpul liceului, media preconizată la Bacalaureat, concursurile şi proiectele şcolare. 

Au absolvenţii de liceu de la noi şanse egale cu cei din ţările occidentale gen Franţa sau Anglia, ori precum cei din SUA? Cum sînt priviţi cei din România în afară? 

Universităţile din străinătate îşi doresc diversitate în rîndul naţionalităţilor studenţilor. Diferenţele apar la admiterea pentru anumite specializări, cum ar fi medicina, unde Bacalaureatul românesc nu oferă flexibilitate în alegerea subiectelor de examen, unde se solicită, în funcţie de ţară, între trei şi patru sau cinci materii de ştiinţe exacte. O altă diferenţă se face simţită între studenţii români care concurează cu examene de bacalaureat diferite: Bacalaureatul românesc, Bacalaureatul internaţional (IB) şi Bacalaureatul britanic (A level), întrucît cele din urmă se axează pe materiile de interes la facultate. 

Există o diferenţă explicită între studiile din SUA şi cele din Europa? Care? 

Diferenţa majoră între universităţile europene şi cele americane este costul taxei de şcolarizare, întrucît în Europa universităţile sînt finanţate de stat, iar în SUA majoritatea universităţilor sînt private. O altă diferenţă este curricula flexibilă în a-ţi alege specializarea la terminarea anului I, cunoscută sub numele de Liberal Arts. 

Ce ştiţi despre experienţele clienţilor dvs. acolo? Cum trăiesc, ce condiţii au? Cum sînt primiţi? Cum se adapatează? 

Studenţii români sînt bine primiţi, fiind ştiuţi de profesori ca fiind serioşi şi muncitori. Pentru o integrare lină, fiecare universitate organizează, la început de an, o săptămînă de introducere, perioadă cînd se fac petreceri studenţeşti şi sesiuni de informare pe teme utile acomodării. 

Care sînt domeniile cele mai căutate? 

Domeniile cele mai căutate sînt studiile economice şi cele de informatică, datorită posibilităţilor variate de angajare după absolvire. Studiile de psihologie, drept, management hotelier, inginerie biomedicală, arte etc. sînt următoarele cerinţe ale studenţilor.

Cîţi din copiii de aici primesc burse şi care sînt criteriile?

În Europa, bursele sînt destul de limitate, datorită facilităţilor deja oferite pentru plata taxei de şcolarizare. Cea mai interesantă variantă pentru burse este SUA, unde este recomandabilă pregătirea dosarului de admitere cu cel puţin doi ani înainte de aplicare, avînd în vedere: Bacalaureatul american (SAT I, SAT II), activităţile extraşcolare, notele din timpul anilor de studiu. Numărul celor care primesc burse academice este destul de mare, însă bursele variază între 5000 $ şi 65.000 $ pe an, pînă la cele integrale. 

Din ce aţi observat, cîţi rămîn în ţara în care au studiat, cîţi se întorc? 

Studenţii exprimă ferm interesul de a rămîne după absolvire în ţara de studiu, datorită legăturilor personale şi profesionale deja create. 

Dacă se întorc, sînt bine primiţi aici? 

Conform specialistului în resurse umane Sorin Faur (BDO Consulting), absolvenţii cu studii în străinătate sînt priviţi cu respect şi apreciere, dar şi cu reţinere – pentru că angajatorii se tem că nu pot oferi condiţii de muncă, salarizare şi oportunităţi profesionale pe măsura pregătirii acestor candidaţi, ceea ce conduce aproape la un paradox: mulţi şi-ar dori un astfel de angajat, puţini însă au curajul să îl angajeze! 

Lia Hancianu este general manager la Student Consulting.

a consemnat Iaromira POPOVICI