Cum pl─âtim mult ca s─â tr─âim prost

Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Cum pl─âtim mult ca s─â tr─âim prost jpeg

ÔÇô corup┼úia invizibil─â din ora┼čele noastre ÔÇô 

Valul de scandaluri de corup┼úie ├«n prim─âriile din Bucure┼čti ┼či din alte ora┼če trage un semnal de alarm─â: dac─â ne baz─âm doar pe procurori ┼či a┼čtept─âm s─â fac─â doar ei toat─â cur─â┼úenia, ale┼čii locali ┼či func┼úionarii corup┼úi din prim─ârii vor continua nestingheri┼úi s─â fac─â exact cum au f─âcut ┼či p├«n─â acum. Mul┼úi se ├«ntreab─â cum a fost posibil ca primarul Oprescu s─â fie prins cu ┼čpaga ├«n m├«n─â, c├«nd cu doar c├«teva s─âpt─âm├«ni ├«n urm─â intraser─â ├«n vizorul DNA mai mul┼úi apropia┼úi de ai s─âi. Nu era probabil s─â fie ┼či el urm─ârit? Nu v─âd dec├«t o singur─â explica┼úie pentru care ace┼čti oameni ├«┼či asum─â ├«n continuare riscuri: promovarea ├«n func┼úii ┼či pe listele de candida┼úi se face cu condi┼úia de a ÔÇ×├«ntoarce serviciulÔÇť. Sistemul se auto├«ntre┼úine.

C├«nd e vorba de corup┼úie propriu-zis─â, paguba din buzunarul nostru se vede cu ochiul liber: achizi┼úiile publice supraevaluate, pl─âtite din bani publici, se traduc direct ├«n servicii publice mai scumpe ┼či de mai proast─â calitate, ├«n contracte date cu dedica┼úie. Exist─â zeci de dosare, de pild─â, cu contracte scumpe, f─âr─â licita┼úie pentru salubrizare (├«n prim─ârii de sector din Bucure┼čti sau cazul de la Cluj cu primarul Apostu) sau amenaj─âri urbane ┼či locuri de joac─â supraevaluate de cinci ori (R├«mnicu V├«lcea). La fel, afacerile imobiliare ├«n care terenuri ale prim─âriilor s├«nt retrocedate ilegal limiteaz─â folosirea terenurilor ├«n scopuri de utilitate public─â (de pild─â, retroced─ârile ilegale de plaje ┼či faleze de care e acuzat fostul primar al Constan┼úei, Radu Maz─âre). Dar dincolo de corup┼úia propriu-zis─â, proasta guvernare ├«nseamn─â bani pierdu┼úi din buzunarul nostru, oportunit─â┼úi ratate de a tr─âi mai bine ┼či pe care procurorii nu le pot opri.

Chiar procuroarea K├Âvesi spune asta ├«ntr-un interviu: e cazul s─â pun─â ┼či al┼úii um─ârul, ┼či noi, cet─â┼úenii, ┼či alte institu┼úii, pentru a responsabiliza autorit─â┼úile. Nu tot ce face prost un primar sau un politician poate fi demonstrat ├«n penal. Exist─â ┼či decizii pur ┼či simplu gre┼čite sau ÔÇ×cu dedica┼úieÔÇť, dar care nu pot fi dovedite, exist─â erori din incompeten┼ú─â sau fapte mai pu┼úin grave care nu se pot sanc┼úiona dec├«t administrativ. ├Än plus, pe masa procurorilor ajung faptele de corup┼úie dup─â ce sÔÇĹau ├«nt├«mplat ┼či dup─â ce paguba s-a produs deja.

Partea bun─â e c─â avem ┼či alte instrumente. De pild─â, trebuie construite mecanisme de control administrativ, iar noi s─â st─âm cu ochii pe ele ca s─â func┼úioneze. Avem acelea┼či a┼čtept─âri de la Curtea de Conturi pe c├«t a┼čtept─âm de la DNA? Ne-am ├«ngrijorat oare suficient c─â la v├«rful institu┼úiei, ├«ntr-o func┼úie de vicepre┼čedinte, a fost numit un politician urm─ârit penal pentru retroced─âri ilegale de p─âduri ┼či cu zero experien┼ú─â relevant─â ├«n CV? La fel, trebuie crescut─â responsabilitatea ale┼čilor locali fa┼ú─â de electorat; publicul ┼či presa trebuie s─â stea cu ochii pe ce fac autorit─â┼úile, s─â sanc┼úioneze prompt derapajele. S─â ├«ncepem prin a nu mai vota primari corup┼úi. Proasta guvernare ├«n local ┼či lipsa tragerii la r─âspundere ├«nseamn─â facturi mari ┼či o calitate execrabil─â a serviciilor publice, iar procurorii nu pot face totul.

C├«nd vine vorba de proast─â guvernare care nu e dovedit─â ca fiind ┼či corup┼úie, un exemplu elocvent e cel al termofic─ârii din Bucure┼čti. Recent, RADET (aflat─â ├«n pragul falimentului) a anun┼úat c─â sÔÇĹar putea s─â nu mai avem c─âldur─â la iarn─â. Nu v─â baza┼úi pe procurori, c─â n-au ce face, de┼či tot primarul e de vin─â. Cum s-a ajuns aici? Bucure┼čtiul ia c─âldur─â de la o companie de┼úinut─â de Ministerul Energiei, ELCEN. Compania are ni┼čte centrale-mamut, vechi ┼či ineficiente, ├«n care s-au f─âcut pu┼úine investi┼úii ├«n ultimii ani. Centralele ├«n cauz─â aveau sens c├«t─â vreme produceau energie electric─â ┼či c─âldur─â pentru marile platforme industriale din ora┼č, (falimentate ├«n anii ÔÇÖ90), iar c─âldura pentru gospod─ârii era un produs secundar, distribuit aproape gratis. Odat─â cu falimentul industriei comuniste, centralele s├«nt supradimensionate fa┼ú─â de cererea de energie ┼či produc nu doar c─âldur─â-cu-energie electric─â (├«n ÔÇ×cogenerareÔÇť, considerat─â mai eficient─â), ci au ┼či cazane care produc doar c─âldur─â. Sistemul e teribil de ineficient pentru termoficare, deoarece centralele s├«nt prea departe de consumatorii finali. C─âldura livrat─â de ELCEN e preluat─â ├«n vechile conducte RADET, prin care e transportat─â uneori zeci de kilometri, cu pierderi de p├«n─â la 90%, p├«n─â ├«n casele noastre; apa mai e re├«nc─âlzit─â o dat─â ├«n a┼ča-numitele ÔÇ×puncte termiceÔÇť aproape de blocuri, altminteri ar ajunge deja rece. Foarte probabil, ├«n ELCEN ┼či RADET se mai ┼či fur─â, ca ├«n alte companii de stat, dar pierderea cea mai mare vine din ineficien┼úa fizic─â a acestui sistem. Ca urmare, costul real al c─âldurii ajunge la 350-400 lei/Gcal, fa┼ú─â de 150-170 ├«n alte ora┼če cu sisteme mai eficiente. Pentru ca popula┼úia s─â nu pl─âteasc─â prea mult, primarul a decis ├«n an electoral s─â subven┼úioneze, de la bugetul Prim─âriei, jum─âtate din costuri. Subven┼úia e tot din banii no┼čtri. Dar Prim─âria a ÔÇ×uitatÔÇť s─â mai pl─âteasc─â subven┼úia la RADET. Ca urmare, RADET n-a mai avut bani s─â pl─âteasc─â ELCEN pentru c─âldur─â, iar ELCEN nu mai pl─âte┼čte Romgaz pentru gazul consumat, f─âc├«nd astfel arierate ├«n lan┼ú. Sigur, RADET ar putea da ├«n judecat─â Prim─âria ca s─â-┼či recupereze banii, dar n-o face, fiindc─â e subordonat─â tocmai Prim─âriei, care nume┼čte conducerea. Sumele au ajuns la un moment dat la peste dou─â miliarde de lei. Acum trei ani, ELCEN ┼či-a pl─âtit datoria fa┼ú─â de Romgaz ced├«ndu-i o central─â (Iernut), iar datoriile restante ale RADET urmau a fi ┼čterse prin preluarea de c─âtre ELCEN a ├«ntregii re┼úele RADET ├«n contul sumei, cu ideea de a privatiza noua companie. C├«┼úiva investitori priva┼úi, companii europene de v├«rf, ar fi fost interesa┼úi s─â preia noua entitate ELCEN+RADET ┼či s─â restructureze sistemul, ├«ns─â doreau s─â le ia numai ├«mpreun─â, deoarece f─âr─â RADET nu aveau control pe colectarea sumelor de la consumatori, iar ELCEN e partea profitabil─â. Un investitor ar fi p─âstrat doar cogenerarea ├«n CET-uri, reduc├«nd produc┼úia lor de c─âldur─â, ┼či ar fi transformat punctele termice din cartierele mai ├«ndep─ârtate de CET-uri ├«n centrale de c─âldur─â de cartier, reduc├«nd ┼či dimensiunea re┼úelei RADET, ┼či pierderile. Culmea, ├«n ciuda dezastrului ├«n care se afl─â azi termoficarea din Bucure┼čti, ea are cel mai mare poten┼úial din ┼úar─â: deconect─ârile ├«n ultimii cinci ani au fost sub 1%, ├«n Bucure┼čti exist─â mari cartiere compacte de blocuri care se preteaz─â la ├«nc─âlzire centralizat─â, iar rata de ├«ncas─âri de la popula┼úie este foarte bun─â, peste 90%.

De ce a e┼čuat aceast─â idee? Pentru c─â Prim─âria nu a vrut s─â cedeze controlul asupra RADET. ├Än loc s─â transfere RADET c─âtre ELCEN, Prim─âria a vrut invers, s─â preia ┼či ELCEN, ceea ce face imposibil─â ┼čtergerea datoriei RADET prin compensarea datoriei c─âtre ELCEN cu valoarea re┼úelei. Transferul ELCEN s-a blocat ├«n h─â┼úi┼čul administrativ de mai bine de trei ani. Ca urmare, RADET a ajuns ├«n insolven┼ú─â ┼či nici ELCEN nu se simte prea bine; este exclus ca vreuna din companii s─â fac─â investi┼úii, ├«n blocajul financiar ├«n care se afl─â. A┼ča a ajuns azi sistemul ├«n pragul colapsului ┼či risc─âm s─â nu avem c─âldur─â la iarn─â. E foarte posibil ca Prim─âria ┼či Ministerul Energiei s─â nu fi dorit s─â cedeze controlul asupra unor companii prin care se ruleaz─â tot soiul de contracte neanchetate ├«nc─â de procurori.

Ce e de f─âcut ├«n astfel de cazuri, unde procurorii nu ajung ├«ntotdeauna? Singura solu┼úie e ca publicul s─â stea cu ochii pe ei. S─â ├«n┼úeleag─â necesitatea restructur─ârii ┼či, la alegerile viitoare, s─â voteze propuneri concrete de reform─â, ├«n loc de promisiuni electorale cu subven┼úii pentru c─âldur─â tot din banii no┼čtri. S─â verific─âm ce bani ruleaz─â companiile de utilit─â┼úi municipale, ce face Curtea de Conturi, c├«t cost─â ├«n alte ora┼če acela┼či serviciu local (salubrizare, c─âldur─â, desz─âpeziri, ap─â-canal etc.), cum e folosit bugetul local ┼či dac─â se fac sau nu licita┼úii. Dac─â nu ┼čti┼úi cum, dar vre┼úi s─â v─â implica┼úi, noi la EFOR chiar acum c─âut─âm oameni care vor s─â stea cu ochii pe prim─âriile lor. Da┼úi-ne un mesaj la office@expertforum.ro.

Otilia Nu┼úu este analist pe zona energie, infrastructur─â ┼či reglementare la think tank-ul Expert Forum.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.