Cum ne vindem marfa

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Cum ne vindem marfa jpeg

Comerțul a adus dintotdeauna prosperitate și bună-stare economică, deschidere, relații, toleranță și chiar democrație. Dar negustorii sînt adesea văzuți și ca niște indivizi gata oricînd să-și înșele clienții. Nu întîmplător, Hermes, zeul grecilor, era patronul negustorilor, dar și al hoților (și nu trebuie omis că era unul dintre cei mai simpatici și descurcăreți zei, care știa și să vorbească foarte bine – calitate esențială pentru orice negustor care vrea să-și vîndă marfa). Și poate nu degeaba se mai zice și că hoțul neprins e negustor cinstit. Asta nu înseamnă că nu există și negustori cinstiți cu adevărat, dar și negustori de ocazie pe care nu necinstea îi caracterizează, ci mai degrabă neștiința. E cazul mulților comercianți apăruți peste noapte, după căderea comunismului. Comerțul a apărut atunci ca o alternativă la producția „pe stoc“, adică producția industrială de dragul producției, fabricarea unor bunuri nevandabile care se practica în mod absurd mai ales în ultimii ani ai comunismului. „Bișnița“, cum i se spunea, termen care conținea și o puternică nuanță peiorativă, a proliferat ca o soluție de ieșire din sărăcie pentru cei descurcăreți. Oamenii nu erau însă pregătiți prea bine. Învățau de la turci arta negustoriei și a tocmelii, fără să le aibă însă în sînge. Negustoria pe scară mai mare și cu mai puțin efort a fost preluată de foști securiști sau de nomenclaturiști ai vechiului regim care aveau relații de afaceri și făceau parte, cum se spune, „din sistem“. Nici ei nu se pricepeau însă prea bine la arta negustoriei, iar pe termen lung, puțini au fost cei care au reușit. Nici astăzi nu ne putem lăuda cu negustori prea buni. Sînt încă prea mulți cei care lucrează în domeniu fără să aibă un minimum de har pentru asta. Căci negustoria presupune har și tradiție. Un har pe care rar îl vezi și o tradiție care la noi n-a prea apucat niciodată să se înfiripe serios.

De observat e că există mereu un fel de luptă mai surdă sau mai puțin surdă între cei care produc și cei care vînd. Popoarele continentale sînt în general mai înclinate către producție, către acumulare, către munca grea pe care o consideră cinstită, către izolare și închidere, în vreme ce popoarele cu mai larg acces la mare și căi de transport au mai multă apetență către schimburi și deschidere. Sînt exemple clare în istorie. Lăsînd la o parte perioada antică, putem spune că pe de-o parte sînt, de pildă, rușii sau nemții, iar pe de altă parte, americanii, englezii ori portughezii. Mai nou, ni se tot flutură la orizont un război comercial între China și Statele Unite. Sperăm că asemenea războaie comerciale vor fi mai puțin catastrofale decît cele armate și că vor provoca, în cel mai rău caz, niște „reașezări de prețuri“, așa cum se spunea odată scumpirilor.

Oricum, revenind la meleagurile noastre „mioritice“, merită să cercetăm cît de buni sau de răi comercianți mai sîntem astăzi. Asta încercăm să facem în paginile care urmează. 

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

teodora marcu robert lupu jpg
„Socoteli neterminate”. Ce l-a împins pe criminalul Robert Lupu să o ucidă pe Teodora Marcu
Robert Lupu, ucigașul Teodorei Marcu, și-a motivat crima prin „socoteli neterminate”, susținând că fosta iubită l-a ruinat financiar și emotional înainte să-l părăsească.
ciprian mihali foto facebook jpg
Avertismentul unui profesor: „Absolvenții au acest cocktail exploziv de deficit educațional: financiar, digital și sexual”
Profesorul de filosofie Ciprian Mihali, de la UBB, scrie despre trei elemente esențiale care țin de educația cetățenilor de astăzi pe care școala românească nu are capacitatea, strategia și voința de a le transmite copiilor: educația financiară, digitală și sexuală.
natalie reynolds influencer jpg
Celebră influenceriță, acuzată că a destrămat o căsnicie de 32 de ani. „Nu i-am forțat bărbatul”
Un scandal amoros a izbucnit pe rețelele sociale după ce o femeie din SUA a acuzat public o influenceriță celebră că i-a ruinat mariajul de peste trei decenii. Totul a pornit de la un abonament la OnlyFans.
ursi transfagarasan foto Jolana Sedlackova jpg
Amenzi dure pentru turiștii care hrănesc urșii. Ce măsuri pregătește Ministerul Mediului după incidentele de pe Transfăgărășan
Amenzile pentru turiștii care hrănesc urșii de pe marginea drumurilor vor fi majorate semnificativ, a anunțat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în urma incidentului tragic petrecut recent pe Transfăgărășan, unde un cetățean italian a fost ucis de o ursoaică.
incendiu de vegetatie a2 calarasi png
Traficul pe Autostrada Soarelui, oprit pe sensul spre București din cauza mai multor incendii de vegetație
Trei incendii de vegetație se manifestă joi, 10 iulie, în apropierea Autostrăzii Soarelui, în judeţul Călăraşi.
Hacker Rusia FOTO Shutterstock
Șiretlicul Rusiei de a recruta sabotori pregătiți să ucidă pentru Putin: „Ești pumnalul nostru în Europa și te vom ascuți cu grijă”
Oficialii serviciilor de informații se tem că o campanie de sabotaj atribuită Rusiei se extinde în Europa. Associated Press a documentat, într-o amplă investigație, peste 70 de incidente legate de Rusia care au avut loc în pe continentul european în ultimii ani.
incendii Thassos grecia foto x jpg
Incendii devastatoare în Thassos. Sute de turiști au fost evacuați
Un incendiu puternic a izbucnit în noaptea de marți spre miercuri pe insula Thassos, una dintre destinațiile favorite ale românilor în Grecia.
drona din belarus foto x png
O dronă artizanală a stârnit panică în Lituania: președintele și premierul, duși în adăpost
O dronă venită dinspre Belarus a fost detectată joi, 10 iulie, de forțele armate ale Lituaniei, motiv pentru care președintele țării și premierul au fost duși într-un adăpost.
cosmin ghita ceo nuclearelectrica
Șeful Nuclearelectrica, salariu de 38.000 de euro. Ministrul Bogdan Ivan: „Să fim corecți, nu vreau să îi demonizăm pe toți”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că nu trebuie „demonizați” toți directorii companiilor de stat din România doar pentru că unii și-au votat indemnizații „nesimțite”.