Deşi codaşă într-o mulţime de domenii, România are mai multe telefoane mobile decît numărul de locuitori. Nu avem autostrăzi, transportul pe calea ferată a regresat, dar sîntem ahtiaţi să comunicăm. Avem acum la dispoziţie foarte multe posibilităţi de a comunica şi de a ne informa. Dar, tehnologii de ultimă generaţie convieţuiesc cu altele de-a dreptul medievale. Mercedesul cu Internet la bord şi home cinema încorporat rulează alături de căruţe, prin aceleaşi gropi (a căror reparare trenează pentru că prioritare sînt sistemele sofisticate de comunicare între autorităţi). Şi ştim că omul din Mercedes nu e neapărat superior intelectual căruţaşului.

O tehnologie înaltă poate fi şi motiv de fudulie. Doar că, uneori, noile tehnologii creează noi necazuri. Ce ne facem de pildă, dacă pierdem telefonul mobil cu toate numerele din el?

Peste tot se întîmplă de multe ori ca noi invenţii să fie folosite într-un mod ce pare impropriu sau imoral. Se spune că natura umană e de vină pentru diversele astfel de deturnări, pentru că tehnologia nu e decît un instrument pus la îndemîna oamenilor. Iar oamenii sînt, cum ştim, foarte diferiţi. Nu doar cei care utilizează aparate, ci şi cei care le creează. Se întîmplă ca dezvoltarea tehnologiei să depăşească posibilităţile de adaptare ale indivizilor şi ale societăţii. Se constată, de exemplu, că unele automobile scumpe au încorporate sisteme pe care majoritatea şoferilor nu le folosesc şi nici nu ştiu să le folosească.