Cum e la britanici

Carmina DRACE-FRANCIS
Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Cum e la britanici jpeg

Jurnalele britanice de calitate precum The Guardian, The Independent, The Times, The Daily Telegraph conţin o secţiune propriu-zisă (cu articole de informaţie şi comentarii la zi), plus suplimentele pe variate teme, în care se concentrează de obicei reportajele. În comparaţie cu The Times, The Independent (27 ianuarie) abundă în reportaje, multe inserate chiar şi în prima secţiune, pe teme de politică externă, precum cel dedicat forumului economic de la Davos, care conţine elemente de culoare locală („nevestele oligarhilor“ surprinse în centrul de conferinţe uşor pierdute în blănurile şi cizmele lor). Tot The Independent (28 ianuarie) include în secţiunea informativă un reportaj dedicat unui important hobby naţional – birdwatching: este vorba despre un exerciţiu naţional ornitologic, ediţia a 33-a (!), în care toţi britanicii sînt invitaţi să noteze ce păsări poposesc în grădinile lor timp de o oră. Autorul vorbeşte fără ezitare despre emoţia care l-a cuprins cînd a observat doi scatii verzi aciuaţi în mărul din grădina lui, şi inserează o mulţime de informaţii de specialitate, care pentru nepasionaţi ar putea părea absurde (aflăm însă cu interes că guguştiucii au ajuns în Marea Britanie doar în ultimii 60 de ani, sosiţi din teritoriul lor originar, Balcanii).

Suplimentele (mai ales cele care acompaniază presa de weekend) deţin supremaţia reportajului cît mai şlefuit stilistic, în care autorii îşi pot exprima liber propriile experienţe în materie de aproape orice, de la domeniul gastronomic la cel imobiliar, financiar, sportiv, de modă, oenologic, grădinărit şi – last but not least – cel de călătorie, care este predominant. Inerent, articolele sînt pline de descrieri cît mai evocatoare şi mai surprinzătoare, precum şi de informaţii istorice sau financiare, precum costul unui prînz sau al unui hotel. Se scrie din toate colţurile lumii, iar autorii nu uită să treacă, în subsolul reportajului, detaliile publicitare ale variaţilor sponsori – hoteluri, linii aeriene, agenţi de călătorie. De exemplu, suplimentul Weekend al ziarului The Guardian (28 ianuarie) înşiruie cîteva reportaje semnate de publicişti şi comedieni bine-cunoscuţi, care s-au supus de bunăvoie ofertelor de vacanţe mai neobişnuite: curs de tango în Argentina, caiac-canoe în Turcia, călărie în Andaluzia, înotul cu peştii-ton din sudul Australiei. Exoticul e la căutare, la fel şi în reportajele locale, pe subiecte excentrice, precum vacanţa dedicată învăţării meseriei de fierar, pe cale de dispariţie în Marea Britanie.

Nararea experienţelor personale sună de multe ori ca o confidenţă a unui prieten răsfăţat şi exigent, dar descrierile sînt pigmentate cu informaţii cît mai utile. Ca cititor cu gusturi la fel de rafinate, vei simţi că ai nevoie de aceste păreri care, la urma urmei (nu-i aşa?), te pot ajuta să te decizi cum să-ţi cheltuieşti banii mai bine şi mai plăcut: oare merită să mergem în seara asta la Restaurantul The Crooked Well sau nu? ce vacanţă mai palpitantă să alegem pentru la vară?...

În contrast, aceleaşi suplimente prezintă şi reportaje pe teme mult mai puţin idilice, cu mesaj social, din zonele afectate de conflict şi sărăcie, în care ziaristul ia atitudine ca cetăţean universal: „What about the government? What is it doing?“ – precum în reportajul din Telegraph Magazine (28 ianuarie) despre Burundi, cea mai săracă ţară din lume, sau un text din The Guardian Weekend (4 februarie) – despre Liberia, unde 18% din populaţie moare din cauza lipsei de toalete şi de apă curată. Tot The Guardian Travel (28 ianuarie) publică reportajul unei călătorii cu caiacul pe rîul Congo, ocazie cu care, pe lîngă întîlnirile directe cu crocodilii şi hipopotamii, autorul descrie şi ravagiile unei ţări marcate de instabilitate politică, corupţie, război civil şi chiar de fantoma canibalismului.

Deşi are un concurent puternic în reportajul de televiziune, reportajul scris rămîne un gen care evoluează constant, ştiind să se adapteze cu talent gusturilor în continuă mişcare ale publicului britanic.

Foro: V. Dorolti

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.