Cum e făcut românul de Dumnezeu

Neagu DJUVARA
Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Cum e făcut românul de Dumnezeu jpeg

S├«nt de acord cu fondul c─âr┼úii lui Lucian Boia, chiar mai mult de 100%, a┼č spune 105%, ├«n sensul c─â poate nu a mers destul de departe, dincolo de istorie. Putea s─â fac─â apel, de pild─â, la cartea lui Dumitru Dr─âghicescu Din psihologia poporului rom├ón care, c├«nd a ap─ârut, ├«n 1907, a suscitat un val de proteste, cu Iorga ├«n frunte, spun├«ndu-se c─â def─âimeaz─â poporul rom├ón. El era un om extrem de cinstit, inteligent, cu studii de sociologie ├«n Fran┼úa ┼či, pur ┼či simplu, a ├«ncercat s─â explice anumite feluri de a se comporta ale rom├ónilor, lu├«nd-o istoric ÔÇô f─âr─â a fi un istoric, totu┼či ÔÇô printr-o carte consistent─â, care s─â explice toat─â istoria rom├ónilor printr-un fel al nostru de a fi atavic. A┼ča este rom├ónul, a┼ča l-a f─âcut Dumnezeu, prin urmare e normal ca istoria lui s─â aib─â un traseu deosebit de cel al s├«rbului, al bulgarului, al ungurului etc. V─â repet c─â, ├«n momentul ├«n care a ap─ârut cartea, ├«n 1907, n-avea nici o leg─âtur─â cu revolta ┼ú─âr─âneasc─â. Este o carte care fusese g├«ndit─â ┼či pritocit─â, ca s─â zic a┼ča, de zeci de ani, dar unii, ca ├«ntotdeauna, se g├«ndesc c─â este o leg─âtur─â cu momentul apari┼úiei, consider├«nd c─â se poate ca ├«n c├«teva s─âpt─âm├«ni dup─â un eveniment s─â sco┼úi o carte at├«t de important─â. A┼ča s-a spus ┼či despre Spengler, c─â a scris cartea despre declinul civiliza┼úiei occidentale ├«n 1918, fiindc─â se pr─âbu┼čise Germania. N-avea absolut nici o leg─âtur─â, el vorbea despre tot Occidentul, nu numai despre Germania, ┼či e o carte pe care o preg─âtise cu zeci de ani ├«nainte de 1918. A┼čadar, ├«nc─â o dat─â, eu s├«nt 100% de acord cu dl Boia ├«n ceea ce spune. A┼č merge ┼či mai departe ÔÇô de aceea am ├«ntrebuin┼úat ├«n mod ni┼úel comic ideea c─â s├«nt 105% de acord cu d├«nsul ÔÇô spun├«nd c─â ar trebui s─â mearg─â ┼či la cartea lui Dumitru Dr─âghicescu, Din psihologia poporului rom├ón. Ca s─â explic─âm ce s-a ├«nt├«mplat ├«n 700 de ani de istorie nu e r─âu s─â punem ┼či problema cum e f─âcut rom├ónul de Dumnezeu ÔÇô din ├«nt├«mpl─âri, etnie, amestecuri, influen┼úe, Roma, dacii, cumanii, ce-o mai fi ├«n amestec─âtura din care a ie┼čit rom├ónul, destul de uniform─â. Precizez imediat, este aproape un miracol c├«nd te g├«nde┼čti c─â ├«n veacul al XVI-lea, c├«nd Coresi scoate c─âr┼úile lui religioase ├«n limba rom├ón─â, spune ├«n prefa┼ú─â c─â o preg─âte┼čte pentru cei de aici ┼či de dincolo ┼či p├«n─â ├«n Moldova. Prin urmare, e un lucru aproape unic ├«n Europa, c├«nd m─â g├«ndesc la diversitatea Fran┼úei sau a altor ┼ú─âri, c─â la noi se vorbea ÔÇô f─âr─â s─â existe unitate politic─â ÔÇô aceea┼či limb─â din Banat ┼či p├«n─â ├«n Basarabia. Era o minune. Deci ├«nseamn─â c─â acest neam rom├ónesc are, ├«n sine, o unitate atavic─â de mare importan┼ú─â ┼či care probabil c─â explic─â multe lucruri.

Foto: L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.