Cum e azi, cum era odată

Publicat în Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Auzim mereu că războiul din Ucraina e ceva neașteptat, de o barbarie incredibilă, despre care nu ne închipuiam că ar mai fi posibilă în secolul al XXI-lea. Istoricii observă că armata Rusiei din timpul lui Napoleon era mult mai civilizată. Dincolo de metodele barbare și retrograde al invaziei rusești, specialiștii spun că aplicarea sancțiunilor internaționale de pînă acum a întors economia Rusiei în urmă cu vreo 15 ani. Dar războiul și sancțiunile afectează nu doar Rusia, ci și economia globală. Estimările vorbesc de creșteri mai mici decît cele cu care ne-am obișnuit sau chiar de scăderi. Trebuie să ne pregătim pentru o viață ceva mai puțin prosperă. Se pare că asistăm la un regres istoric, la o întoarcere a lucrurilor din mai multe puncte de vedere. Am putea vedea cu ochii noștri cum istoria și civilizația umană dau înapoi.

Dar regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres. De-a lungul istoriei au existat viziuni variate asupra acestei chestiuni. Unii cred că omenirea a trăit la un moment dat o epocă de aur de la care ulterior nu s-a înregistrat decît o continuă degradare. Căderea din Paradis sau povestea descrisă încă din antichitate de Hesiod, conform căreia în acea epocă de aur oamenii „trăiau asemeni zeilor”, fericiți și sănătoși, nu îmbătrîneau și moartea le venea ca un somn, persistă în conștiința umanității. Pe de altă parte, progresele științifice și tehnologice ale omenirii nu pot fi contestate. Yuval Noah Harari spune și el astăzi că, individual vorbind, trecerea oamenilor de la stadiul de vînători-culegători la cel de agricultori ar fi fost un regres, dar că din punctul de vedere al colectivității umane, al speciei noastre, a fost un progres. El crede că istoria are un sens și că, în ciuda unor accidente de parcurs, mersul ei general a fost pînă acum către comunități tot mai mari, mai unite și mai conștiente de ele însele, adică spre globalizare. Nu lipsesc nici teoriile potrivit cărora istoria ar fi oscilantă, cu epoci faste și epoci nefaste, cu perioade înfloritoare și perioade de criză.

Sîntem probabil mai civilizați astăzi decît eram în trecut, există mai mult confort, telefoane mobile și călătorii în spațiu, omul a ajuns pe Lună, iar speranța de viață a crescut în mod incontestabil. Creierul uman a evoluat și el, straturile evolutive adăugîndu-se unele peste altele, după cum observă specialiștii. Tot ei constată însă că, în anumite condiții, mintea umană se poate întoarce la stadii anterioare.

Lucrurile sînt mai greu de evaluat în domeniul sufletesc. Omul actual, cel puțin, are o caracteristică destul de generală: odată ce obține ce a vrut, dorește și mai mult, nu e niciodată mulțumit. Nu e deci foarte clar dacă posesorul unui telefon mobil și al unei speranțe de viață de peste 70 de ani e mai fericit sau mai bun decît era unul care comunica strigînd de pe un deal pe altul și care abia spera să apuce 40 de ani. În zona asta, unitățile de măsură sînt relative și imprecise, la fel ca și ideea de progres.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.