Cum au ajuns nem┼úii s─â m─ân├«nce D├Âner

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Cum au ajuns nem┼úii s─â m─ân├«nce D├Âner jpeg

Era februarie 2007. Rom├ónia tocmai s─ârb─âtorise revelionul ader─ârii la Uniunea European─â (UE), iar eu m─â bucuram c─â pot pleca ├«n Germania f─âr─â viz─â, a┼ča cum fusese necesar ├«n 2006, c├«nd f─âcusem un stagiu de preg─âtire de patru luni la Deutsche Welle. Mi se oferise un contract de munc─â, iar tat─âl meu a decis c─â trebuie s─â fac─â al─âturi de mine drumul cu ma┼čina p├«n─â la K├Âln. Era obligatoriu pentru el s─â-┼či conduc─â b─âiatul ┼či s─â se asigure c─â e instalat bine pentru anul ce urma. Eu nu eram str─âin nici de ora┼č, nici de cartier. St─âteam la aceea┼či gazd─â, o rom├ónc─â emigrat─â din Sibiu. Iar buc─âtarul meu personal era Dogan, proprietarul bodegii de kebap de la col┼úul str─âzii.

Terminasem prima zi de munc─â ┼či l-am sunat pe tata s─â-l ├«ntreb dac─â are nevoie s─â iau ceva pe drum spre gazd─â. Foarte satisf─âcut, mi-a spus c─â s-a ocupat el de m├«ncare ┼či c─â m─â a┼čteapt─â. Avusese o ├«nt├«lnire cu Dogan care s-a soldat cu un pui la rotisor ┼či cartofi pr─âji┼úi. ÔÇ×Nu ne-am ├«n┼úeles ├«n nici o limb─â, dar i-am explicat cu m├«inile. Eu ar─âtam spre vitrin─â, el d─âdea din capÔÇť, ├«mi spunea tata r├«z├«nd de isprava lui de cump─âr─âturi.

E drept, nici el nu vorbe┼čte german─â, dar nici Dogan nu rupea prea bine limba lui Goethe. Era de dou─âzeci de ani ├«n Germania ┼či clien┼úii lui tot aveau dificult─â┼úi s─â ├«n┼úeleag─â altceva dec├«t produsele din meniu recitate de buc─âtarul turc, la care ata┼ča imediat ┼či pre┼úul, de parc─â nu ar fi vrut s─â uite acest mic am─ânunt. Dogan e unul din cele trei milioane de persoane de origine turc─â ce tr─âiesc ├«n Republica Federal─â (sursa: raport al Institutului German de Statistic─â, februarie 2013). La sf├«r┼čitul lui 2012, erau aproape 1,6 milioane de cet─â┼úeni turci cu permis de ┼čedere temporar─â sau permanent─â ├«n Germania.

Ajunge o plimbare pe str─âzile oric─ârui ora┼č mare german. Turcii ies ├«n eviden┼ú─â, iar aceast─â afirma┼úie este o simpl─â observa┼úie, nu o apreciere calitativ─â ├«n termeni de bine sau r─âu. ├Än spa┼úiul public e un fel de ciocnire a civiliza┼úiilor ├«ntre nem┼úii retra┼či ┼či ordona┼úi ┼či turcii cu temperament, care vorbesc tare ┼či au o oarecare tendin┼ú─â de ghetoizare ├«n cartierele lor. ┼×i cum s-a ajuns aici?

Motivele venirii turcilor ├«n Germania nu difer─â deloc de cele ale italienilor ┼či spaniolilor. Cei mai mul┼úi au c─âutat locuri de munc─â ┼či au emigrat ├«n Republica Federal─â. Dar nu pentru c─â nu le-ar fi pl─âcut atunci ├«n ┼úara lor sau pentru c─â erau ┼čomeri, ci pentru c─â au fost chema┼úi ├«n Germania post-r─âzboi de nevoie. Erau prea multe locuri de munc─â vacante, prea pu┼úini nem┼úi care s─â le ocupe, iar ┼úara voia s─â se dezvolte.

Prima genera┼úie a venit ├«n anii 1950, deci nu la mult timp dup─â ├«ncheierea r─âzboiului. Erau, ├«n majoritate, muncitori necalifica┼úi, nu vorbeau limba german─â ┼či nici nu sperau la ceva mai bun dec├«t un loc de munc─â ├«ntr-o fabric─â. Ideea era ca ei s─â vin─â, s─â munceasc─â at├«ta vreme c├«t e nevoie de ei ┼či s─â plece ÔÇô sau, cel pu┼úin, a┼ča ┼či-au imaginat guvernan┼úii. ┼×i cum socoteala de acas─â nu se potrive┼čte mai niciodat─â cu cea din t├«rg, primii muncitori turci au prins gustul vie┼úii mai bune. ┼×i-au adus familiile, apoi a fost reglementat chiar dreptul de reunire a familiei, ┼či nici c─â s-au mai dat pleca┼úi. Procesul de racolare de muncitori str─âini a fost stopat ├«n 1973. ├Än 1982, erau aproximativ 4,67 de milioane de str─âini ├«n Germania, iar popula┼úia total─â era atunci de 82 de milioane.

C├«nd vine vorba de imigran┼úi, fie ei turci sau oricare al┼úii, cuv├«ntul de ordine ├«n Germania este ÔÇ×integrareÔÇť. Cum s─â-i integr─âm, cum s─â ├«i ├«nv─â┼ú─âm limba german─â ┼či cum s─â ne purt─âm, ├«n general, cu ei. Tinerii germani se tem c─â turcii le vor lua locurile de munc─â. Dac─â ne uit─âm la cifre, temerea e nefondat─â: aproximativ un sfert din persoanele de origine turc─â nu au loc de munc─â, cam o treime tr─âie┼čte sub pragul s─âr─âciei din Germania. Culmea, teama cea mai mare e ├«n estul Germaniei, unde ponderea turcilor e de doar 1%, spre deosebire de 11% ├«n vest. Al┼úii se tem c─â turcii vor reprezenta sf├«r┼čitul civiliza┼úiei occidentale, a┼ča cum a dec─âzut Imperiul Roman din cauza migra┼úiei popoarelor. C─â turcii fac mai mul┼úi copii dec├«t nem┼úii ┼či a┼ča vor ajunge majoritari ├«ntr-o bun─â zi.

Nici turcii nu s├«nt lipsi┼úi de temeri. B─âtr├«nii ┼či-au cl─âdit via┼úa ├«ntreag─â ├«n Germania, a┼ča c─â cei care i-ar vrea pleca┼úi reprezint─â o amenin┼úare. Turcia nu mai este cea din anii c├«nd ei au venit la munc─â ├«n Republica Federal─â. Tinerii se simt dezorienta┼úi. Ei nu s├«nt nici nem┼úi 100%, nici turci 100%. S├«nt con┼čtien┼úi c─â fac parte dintr-o minoritate ┼či, chiar dac─â ajung s─â ┼čtie german─â perfect (├«n unele cazuri), aleg s─â vorbeasc─â stricat doar pentru a-┼či atribui o identitate. ├Än unele cercuri exist─â chiar mi┼čc─âri antigermane care nu mai au mult p├«n─â la a fi catalogate drept extremiste.

├Än 2010, fostul pre┼čedinte german Christian Wulff ┼úinea un discurs istoric ├«n care spunea c─â ÔÇ×islamul este parte din GermaniaÔÇť. Wulff ├«ncerca s─â tempereze temerile moderne legate de musulmani ┼či terorism. ├Än 2012, ┼či cancelarul Merkel rostea acelea┼či cuvinte, ├«ntr-o conferin┼ú─â telefonic─â cu membri ai partidului s─âu. Ambele lu─âri de pozi┼úie au provocat simpatie din partea turcilor ┼či critici din partea conservatorilor.

├Än chestiunea integr─ârii turcilor, opiniile vor mai fi divergente mult─â vreme de acum ├«ncolo. Dar Europa modern─â este t─âr├«mul toleran┼úei, ├«n ciuda unor manifest─âri marginale extremiste. Iar p├«n─â atunci, s─â nu uit─âm c─â ÔÇ×dragostea trece (┼či) prin stomacÔÇť. ┼×i nici un neam┼ú nu se pl├«nge c─â Wurst-ul a fost ├«nlocuit de D├Âner ├«n topul m├«nc─ârurilor ÔÇ×tradi┼úionaleÔÇť germane.

Lauren┼úiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI Rom├ónia, reporter special ┼či realizator al emisiunii Punerea pe g├«nduri.

Foto: L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.