Cum arată profesorul ideal?

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Cum arată profesorul ideal? jpeg

● Profesorul ideal este ca un duh într-o lampă, un duh ce îndeplineşte fiecare dorinţă a elevului său. Apoi e important să nu ştie ce e plictiseala. Să nu-i terorizeze pe cei fără talent la desen – mama a desenat atîtea naturi moarte sau vii încît am terminat toate foile pe care le aveam în casă. În viziunea mea, profesorul acesta ar putea fi un tinerel priceput la materia pe care o predă. (Andrei Mihalcea) 

● Mă gîndesc la domnul Vucea şi îmi dau seama că profesorul ideal ar fi exact opusul. Ar trebui să-şi ajute elevii şi să-i facă să se simtă ca între prieteni. (Beatrice Maftei) 

● Poate că multor copii nu le place şcoala din cauza profesorilor – am tot văzut asta la televizor. Lumea este un fel de labirint în care profesorii ne sînt călăuze. (Bianca Oprişanu) 

● Bine ar fi dacă la unele ore predarea s-ar face în format electronic, ca să nu mai venim cu atîtea cărţi şi caiete care, la urma urmei, sînt destul de grele. (Ana-Maria Ilea) 

● Profesorul ideal ar fi ca acela din

– la fiecare oră ar intra pe uşa clasei cu o carte şi ne-ar citi fragmente din ea, în aşa fel încît timpul să treacă repede şi să nu simţi că eşti la şcoală. (Vlad Popa) 

● Ar arăta ca un actor de la Hollywood: înalt, cu o statură de atlet, cu un zîmbet alb, de invidiat. Cel mai important lucru ar fi să învăţăm de dragul lui! (Arina Tacu) 

● Pentru mine, profesorul ideal ar fi cel tehnologizat, adică cel căruia să-i scriem lecţiile pe telefon şi să i le trimitem. Şi la sfîrşitul orei să ascultăm o muzică lentă, dar plăcută. (Luca Ilie) 

● Cum ar arăta profesorul ideal? Cam greu de spus. M-am obişnuit cu profesorii pe care-i am. Să nu facă eforturi mari cînd spune vreo glumă?! (Mihai Nae) 

● Aş vrea să îl doară burta, nu de la vreo mîncare stricată, ci de la cît de mult a rîs cu elevii săi. Să îl doară ochii de la cît de mult a citit. Să îl doară în gît de la cărţile frumoase despre care le-a povestit altora. Să fie mai mult decît profesor: să fie om, prieten… (Ştefania Mocanu) 

● Ador profesorii care predau ALTFEL şi, totodată, sînt mult mai eficienţi în predarea materiei, demonstrînd că se poate învăţa şi aşa. (Aida Roşca) 

● Să aibă dăruire şi să combine utilul cu plăcutul, în mod creativ, astfel încît lecţia să fie 80% reţinută din clasă. „Ridică-te şi zi lecţia!“ ar trebui să dispară. (Constantin Toma) 

● Profesorul ar trebui să nu favorizeze pe nimeni, să aibă simţul umorului şi să nu abuzeze de puterea lui: să nu jignească, să nu ţipe şi să nu ne critice excesiv. (Răzvan Enache) 

● Un profesor ideal nu pune întrebarea „Aţi înţeles?“ abia după ce a umplut două table de informaţii cu totul noi. Nu dictează toată ora şi nu iese din clasă rostind un „Bună ziua!“ apăsat, care îţi dă de înţeles că nu-i face nici o plăcere să se afle acolo. (Roxana Iasocec) 

● Să nu stea la catedră, să asculte şi să pună note toată ora. Să ne arate noi căi ale cunoaşterii, ca să ajungem la lucrurile nemaivăzute pînă acum. Să nu ne penalizeze pentru fiecare greşeală pe care o facem. (Adrian Şerban) 

● Profesorul ideal este, mai întîi de toate, om, şi face greşeli, dar trebuie să fie capabil să-şi recunoască greşeala, pentru că elevii întotdeauna îl vor ierta. Dar numai o dată, că a doua oară nu mai e greşeală! (Roxana Pătruţ) 

● Nu ar trebui să fie îmbrăcat în fiecare zi la costum şi să stea nemişcat pe scaunul de la catedră, dar nici să alerge printre bănci, purtînd maiou şi pantaloni scurţi. Iar ca înfăţişare, nu contează dacă are sau nu o cicatrice pe faţă sau alte chestii, dacă ştie să predea şi să te ţină atent la oră fără să te plictisească. (Dragoş Matei) 

● Profesorul ideal nu-ţi spune mereu că fără materia lui nu ajungi nimic în viaţă şi nici că este în interesul tău să ai media 10. Nu îţi predă patru ore la rînd ca să te asculte apoi zece ore, tot la rînd. Nu îţi predă în ultimele cinci minute din oră. Nu ţipă la tine cînd vorbeşti cu colegul de bancă, deşi tu faci asta o dată pe semestru. Alege să nu-ţi predea materie inutilă, deşi e în programă. Reuşeşte un lucru aproape imposibil, acela de a te face să-ţi placă materia lui. (Laurenţiu Ivan) 

● Prin esenţa sa de om, un profesor nu poate fi niciodată perfect, ideal. Pentru ca el să existe, ar trebui să oglindească toate aşteptările noastre de elevi, ceea ce deocamdată nu este posibil. Cînd mă gîndesc la un profesor, îmi vin în minte cei mai dragi pe care i-am avut de-a lungul timpului, însă nici unul nu a fost perfecţiunea coborîtă din cer la catedră. Rezonanţa acestui cuvînt,

, răsună în mintea mea ca într-o peşteră. Ca în

, pot crea un profesor ideal dacă-l operez pe fiecare în parte şi iau părţile care îmi plac pentru a-mi construi un Frankenprof. (Mădălina Miclea) 

● Să depăşească statutul de profesor. Acest lucru se întîmplă cînd zidul rigid şi rece care ţine strict de profesionalism şi de condiţia de profesor, om superior oricărui elev sau student, se prăbuşeşte. Nu este un proces uşor, pentru că presupune cunoaştere şi autocunoaştere. Fiecare cărămidă este dărîmată cu un anumit efort din partea ambelor părţi. Abia atunci cînd zidul acesta s-a prăbuşit şi încă se mai văd în aer cîteva firicele de praf, profesorul obişnuit devine profesorul ideal. (Bianca Pârvu)

anchetă realizată de prof. Mihaela Nicolae, C.N. „Mihai Eminescu“, Buzău  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.