Cum apare speran╚Ťa? De ce dispare?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 910 din 16 ÔÇô 22 septembrie 2021
Depolitizarea, o retoric─â foarte popular─â   interviu cu Cristian PREDA jpeg

V─â aminti╚Ťi seara de 17 noiembrie 1996? Se a╚Ötepta anun╚Ťarea rezultatelor turului al doilea al alegerilor preziden╚Ťiale, c├«nd electoratul avea de ales (pentru a doua oar─â) ├«ntre Ion Iliescu ╚Öi Emil Constantinescu. De pe la ora 8, Pia╚Ťa Universit─â╚Ťii se umpluse. Ca de obicei, din 1989 ├«ncoace, acesta era locul ├«n care bucure╚Ötenii se adunau de fiecare dat─â c├«nd sim╚Ťeau nevoia s─â-╚Öi strige revoltele, disper─ârile, nelini╚Ötile. Acum veniser─â pentru a-╚Öi aduna speran╚Ťele.

Anun╚Ťul victoriei candidatului CDR a declan╚Öat o explozie de bucurie: ├«n sf├«r╚Öit, se p─ârea c─â ÔÇ×b─âie╚Ťii buniÔÇŁ ajunseser─â la putere ╚Öi aveau s─â schimbe direc╚Ťia ├«n care mergea Rom├ónia. Din p─âcate, n-a fost s─â fie a╚Öa. Politicienii care f─âcuser─â o opozi╚Ťie acerb─â regimului Iliescu s-au dovedit prea lipsi╚Ťi de experien╚Ť─â pentru a face fa╚Ť─â provoc─ârilor guvern─ârii. Cei 15.000 de speciali╚Öti au ├«nt├«rziat s─â apar─â sau presta╚Ťia lor a fost sub a╚Ötept─âri. ╚śi, ce-i mai grav, ╚Öi-au risipit energiile lupt├«ndu-se pentru ├«mp─âr╚Ťirea puterii. Patru ani mai t├«rziu, cel aclamat ├«n Pia╚Ť─â p─âr─âsea scena politic─â, recunosc├«ndu-se ├«nvins de ÔÇ×sistemÔÇŁ.

E╚Öecul proiectului numit CDR nu a ├«nsemnat doar revenirea la putere a ÔÇ×emana╚Ťiei revolu╚ŤieiÔÇŁ. A ├«nsemnat mai mult ÔÇô  pierderea speran╚Ťelor tuturor celor care doreau o ruptur─â real─â fa╚Ť─â de regimul comunist, o ╚Ťar─â guvernat─â dup─â regulile democra╚Ťiei, p─âr─âsirea ÔÇ×lumpen-EuropeiÔÇŁ. P├«n─â ├«n 1996 exista speran╚Ťa c─â ÔÇ×cei buniÔÇŁ vor a╚Öeza lucrurile pe f─âga╚Öul firesc. Anul 2000 nu a marcat doar revenirea la situa╚Ťia anterioar─â, ci anul ├«n care rom├ónii au avut de ales ├«ntre Iliescu ╚Öi Vadim Tudor.

A urmat mai mult de un deceniu ├«n care pe scena politic─â au avut loc nesf├«r╚Öite permut─âri ├«ntre aceia╚Öi actori politici. Un deceniu ├«n care cet─â╚Ťenii care ar fi trebuit s─â spere ╚Öi s─â se bat─â pentru ie╚Öirea din acest ciclu exasperant ÔÇô m─â refer mai ales la cei mai tineri ÔÇô aveau toate motivele s─â abandoneze lupta. ╚śi chiar o f─âceau: fie c─â emigrau, fie c─â ├«╚Öi c─âutau o salvare individual─â prin cariera profesional─â, fie c─â ├«ngro╚Öau r├«ndurile beneficiarilor sistemului tot mai corupt. ├Äntre clasa politic─â ╚Öi societate se formase o crevas─â din ce ├«n ce mai ad├«nc─â.

Cu toate acestea, ├«n 2012 a ap─ârut o ╚Öans─â de umplere a acestui gol, odat─â cu ├«ncercarea independentului Nicu╚Öor Dan de a cuceri Prim─âria Capitalei. N-a reu╚Öit (previzibil), dar a fost votat de aproape 10% din aleg─âtorii bucure╚Öteni, ├«n condi╚Ťiile unui embargou aproape total din partea televiziunilor, a unei legisla╚Ťii potrivnice ╚Öi a unor fonduri de campanie minuscule. Ce a contat ├«n acea candidatur─â a fost prezen╚Ťa, ├«n jurul lui Dan, a unei mase compacte de tineri care au ├«n╚Ťeles c─â, dac─â e s─â se schimbe ceva, schimbarea nu poate veni dec├«t de la ei. Sute de tineri au str├«ns semn─âturi (36.000!), au lipit afi╚Öe, au organizat evenimente, au donat bani. ╚śi, chiar dac─â e un cli╚Öeu, erau tare frumo╚Öi.

A urmat o perioad─â de reafirmare a activismului civic, manifest─â ├«ndeosebi ├«n protestele fa╚Ť─â de proiectul exploat─ârii cu cianuri de la Ro╚Öia Montan─â. Nu era vorba doar de o comun─â din Apuseni, ci despre putin╚Ťa cet─â╚Ťenilor de a decide ├«n problemele care-i privesc. S-a spus c─â Ro╚Öia Montan─â a fost revolu╚Ťia unei genera╚Ťii; poate c─â formula e inexact─â, dar e cert c─â era manifestarea deciziei unei genera╚Ťii de a se implica activ ├«n via╚Ťa cet─â╚Ťii.

Aceast─â acumulare de energii a f─âcut posibil─â ├«nfiin╚Ťarea unui partid, Uniunea Salva╚Ťi Bucure╚Ötiul, ├«n care s-au str├«ns cei care doreau s─â fac─â politic─â altfel dec├«t p├«n─â atunci, adic─â pornind de la cet─â╚Ťean. La alegerile locale din mai 2016 nu au reu╚Öit s─â c├«╚Ötige Prim─âria (candida╚Ťii PNL ╚Öi PMP au concurat pentru un segment comun de electorat), dar au devenit al doilea partid din Capital─â.

A urmat momentul unei decizii dificile: participarea la alegerile parlamentare. USB era un partid exclusiv local, f─âr─â structuri ├«n afara Bucure╚Ötiului; p├«n─â la momentul depunerii listelor de candida╚Ťi ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â r─âm─âseser─â mai pu╚Ťin de trei luni. Pe de alt─â parte, neparticiparea ar fi ├«nsemnat risipirea poten╚Ťialului de energie ob╚Ťinut prin semisuccesul de la locale ╚Öi ├«nc─â patru ani de politic─â na╚Ťional─â dominat─â de alian╚Ťe rezultate din combin─ârile de trei partide luate c├«te dou─â. S-a decis participarea, ceea ce a presupus ├«nfiin╚Ťarea rapid─â de filiale ├«n (aproape) toate jude╚Ťele. Asta a ├«nsemnat c─â nu a putut fi f─âcut─â o selec╚Ťie riguroas─â a candida╚Ťilor ├«nscri╚Öi ├«n liste. Obiectivul principal a fost atins, noul partid (Uniunea Salva╚Ťi Rom├ónia) a intrat ├«n Parlament, ob╚Ťin├«nd 10% din mandate. Pre╚Ťul pl─âtit a fost p─âtrunderea ├«n partid a unei mase importante de ÔÇ×oaste de str├«nsur─âÔÇŁ. Din p─âcate, ├«ncet, dar sigur, noii veni╚Ťi au eliminat nucleul civic originar al partidului, alien├«nd totodat─â partea cea mai activ─â a propriului electorat.

Dup─â patru ani de opozi╚Ťie acerb─â (╚Öi, adeseori, inabil─â), la alegerile din 2020, USR, ├«mpreun─â cu PLUS, partidul guvernului de tehnocra╚Ťi Ciolo╚Ö, ╚Öi-a dublat ponderea parlamentar─â ╚Öi, mai important, a intrat, al─âturi de UDMR, ├«n alian╚Ťa care a format guvernul.

Acum urmeaz─â un moment decisiv, ├«n care partidul poate confirma sau infirma speran╚Ťele cu care a fost investit de c─âtre electorat. Electoratul nu a dorit doar s─â-i aduc─â la guvernare, ci mai ales s─â se conving─â de faptul c─â poate exista un alt fel de politic─â, deosebit de aranjamentele obscure ale c├«torva ÔÇ×ini╚Ťia╚ŤiÔÇŁ din v├«rful organiza╚Ťiei. Spun c─â este un moment decisiv, pentru c─â un e╚Öec al USR-PLUS ar spulbera ├«nc─â o dat─â speran╚Ťele electoratului. Responsabilitatea pe care o au, vr├«nd-nevr├«nd, liderii actuali ai partidului e uria╚Ö─â. Dac─â ╚Öi acest partid va ├«mp─ârt─â╚Öi soarta CDR, fiind ÔÇ×├«nvins de sistemÔÇŁ, ei vor fi r─âspunz─âtori pentru faptul c─â va urma o nou─â ╚Öi lung─â perioad─â ├«n care cet─â╚Ťeanul rom├ón se va ├«ntoarce spre salvarea individual─â.

Mircea Kivu este sociolog.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.