Cum am devenit turiști

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Cum am devenit turiști jpeg

Pentru a face o c─âl─âtorie trebuie s─â ai timp, bani ┼či un motiv sau m─âcar o dorin┼ú─â. Indiferent de epoc─â, cu banii e simplu: s├«nt sau nu s├«nt. Referitor la timp, lucrurile se complic─â, reprezent─ârile ┼či evalu─ârile s├«nt ├«ntr-o continu─â schimbare, ideea de timp liber, de timp disponibil pentru sine, de loisir nu e at├«t de veche pe c├«t am crede. ├Än privin┼úa motivelor de a pleca ├«ntr-o c─âl─âtorie, evantaiul posibilit─â┼úilor se deschide din ce ├«n ce mai larg, din ce ├«n ce mai surprinz─âtor. 

Coordonata fundamental─â a modernit─â┼úii este capacitatea de a ob┼úine productivitatea maxim─â, prin efortul de a sincroniza efortul unui num─âr c├«t mai mare de oameni. Odat─â cu mijlocul secolului al XIX-lea, timpul transformat ├«n program ├«ncepe s─â asigure noua ┼či incomparabila eficacitate de tip industrial. Ritmarea efortului la nivel de mas─â presupune alternarea timpului destinat muncii cu perioade de repaos, destinate refacerii. Aceast─â pauz─â colectiv─â, numit─â timp liber, are un caracter ambiguu: pe de-o parte, este un r─âgaz a┼čteptat, dorit, visat iar, pe de alt─â parte, este temut, este un timp amenin┼úat de vid, de plictis, un timp ce trebuie omor├«t.

De vreme ce trebuie omor├«t, timpul liber pare s─â fie o amenin┼úare, a┼čadar devine o problem─â social─â. ├Äntr-o epoc─â ├«n care starea de s─ân─âtate a for┼úei de munc─â devine un factor important ├«n asigurarea productivit─â┼úii, acest timp sustras controlului colectiv, acest gol ├«n care ├«┼či pot afla culcu┼č tot felul de vicii trebuie s─â fie umplut cu activit─â┼úi recreative, care s─â-i refac─â pe cet─â┼úeni ├«n vederea relu─ârii efortului. Alain Corbin, ├«n lucrarea LÔÇÖav├Ęnement des loisirs, detaliaz─â felul ├«n care, odat─â cu revolu┼úia industrial─â, se dezvolt─â ┼či industria divertismentului. 

Turismul de mas─â ┼či voiajul ini┼úiatic 

├Äntre distrac┼úiile agreate, cu poten┼úial educativ, c─âl─âtoriile organizate dob├«ndesc un rol de frunte. Turismul de mas─â devine posibil ├«n primul r├«nd datorit─â apari┼úiei trenurilor. Englezul Thomas Cook (1820-1890), un baptist preocupat de moravurile contemporanilor, are ini┼úiativa entuziast─â de ÔÇ×a pune noua putere a c─âilor ferate ┼či a transportului ├«n comun ├«n slujba luptei ├«mpotriva alcoolismului!ÔÇť. ├Än vara anului 1841, ├«n cadrul activit─â┼úii sale de militant pentru cauza temperan┼úei, el organizeaz─â primul voiaj ├«n care 570 de persoane se ├«nscriu contra sumei de doar 1 shilling la o c─âl─âtorie cu trenul, ├«n vagoane descoperite de clasa a treia, pentru a participa la o gal─â antialcoolic─â, urmat─â de un dejun la iarb─â verde. Succesul este imens ┼či, din aproape ├«n aproape, Thomas Cook devine ├«ntemeietorul primei mari companii de turism din lume. Cu ocazia Expozi┼úiei universale din 1851, ajunge celebritate na┼úional─â, el fiind cel care organizeaz─â transportul cu trenul a peste 160.000 de vizitatori care vor s─â vad─â minun─â┼úiile din Crystal Palace, construit ├«n Hyde Park. Este doar ├«nceputul. Pre┼úul modic al biletelor stimuleaz─â mobilitatea, astfel ├«nc├«t, datorit─â companiei lui Thomas Cook, deplas─ârile ├«┼či pierd caracterul excep┼úional, c─âl─âtoriile cu trenul devenind una dintre obi┼čnuin┼úele vie┼úii cotidiene din epoca victorian─â. Desigur c─â oamenii nu au ├«nceput s─â c─âl─âtoreasc─â doar odat─â cu apari┼úia acestor ÔÇ×trenuri de pl─âcereÔÇť, este vorba doar de democratizarea unei practici de consum a spa┼úiului rezervat p├«n─â atunci doar claselor privilegiate. O parantez─â, apropo de pl─âcere: a fost o vreme ├«n care moda voiajului de nunt─â presupunea o lung─â c─âl─âtorie cu trenul, episodul dezvirgin─ârii petrec├«ndu-se ├«n wagon-lit, ├«n ritmul ro┼úilor de tren. Martha Bibescu evoc─â oblic, prin intermediul unui personaj, astfel de momente tr─âite cu ochi ├«nsp─âim├«nta┼úi de foarte tinerele mirese ne┼čtiutoare ale vremii ei, care se sim┼úeau ÔÇô spune ea ÔÇô ca ni┼čte viori Stradivarius date pe m├«na unor maimu┼úe. 

Nu doar ini┼úierea erotic─â feminin─â e legat─â de ideea de voiaj. ├Änc─â din secolul al XVII-lea aristocra┼úia englez─â instituise c─âl─âtoria cunoscut─â sub numele de Le Grand Tour ca rit obligatoriu de trecere pentru tinerii proveni┼úi din familiile de seam─â. La cap─âtul adolescen┼úei, ├«n momentul ├«ncheierii studiilor, t├«n─ârul ├«nso┼úit de un preceptor urma s─â fac─â o lung─â c─âl─âtorie, de cel pu┼úin un an, prin Europa, pentru a-┼či des─âv├«r┼či educa┼úia intelectual─â, pentru a-┼či cultiva spiritul ├«n contact cu diversitatea climatelor sociale ┼či pentru a-┼či rafina gustul pentru frumos, prin frecventarea operelor de art─â ┼či a monumentelor antice. Departe de a fi pe ultimul loc, escala obligatorie la Vene┼úia avea drept scop educa┼úia sa viril─â. Dup─â ce parcurgea Le Grand Tour, t├«n─ârul gentleman trebuia s─â se ├«ntoarc─â b─ârbat. A, ┼či nu trebuia s─â uite s─â cumpere un tablou de Canaletto. (De aceea ast─âzi putem admira la National Gallery un num─âr at├«t de mare de tablouri semnate de acest pictor vene┼úian.) 

Practica lungului voiaj ini┼úiatic menit s─â-l preg─âteasc─â pe t├«n─âr pentru intrarea ├«n ├«nalta societate s-a r─âsp├«ndit ├«n mediile aristocratice de pe Continent ┼či apoi ┼či din Lumea Nou─â. Lui Thomas Cook nu putea s─â-i scape poten┼úialul acestei practici bine consolidate ┼či, beneficiind de evolu┼úia transporturilor, organizeaz─â CookÔÇÖs Tour, ├«n care diversific─â traseele, contribuind la r─âsp├«ndirea acestui obicei ├«n clasa de mijloc. Ast─âzi, CookÔÇÖs Tour a devenit substantiv comun ┼či are ├«n┼úelesul de ghid, de ├«ndreptar. Un avatar recent e folosirea expresiei ├«n cartea lui Anthony Bourdain (pe care ├«l ┼čtim de pe Travel Channel) cu titlul A CookÔÇÖs Tour: Global Adventures in Extreme Cuisines. In Search of the Perfect Meal. Tot lui Thomas Cook i se datoreaz─â ┼či sporirea considerabil─â a confortului de c─âl─âtorie, pentru c─â el e cel care a inventat at├«t vagonul de dormit, c├«t ┼či vagonul-restaurant. ├Än acest fel, distan┼úe din ce ├«n ce mai mari puteau fi parcurse u┼čor ┼či pl─âcut, spre deosebire de greut─â┼úile ┼či inconvenientele c─âl─âtoriilor de odinioar─â. 

Pelerinajul cre┼čtin ┼či nomadismul de vacan┼ú─â 

Nu ├«nt├«mpl─âtor cuv├«ntul englezesc pentru c─âl─âtorie travel vine de la travaille, care ├«n francez─â ├«nseamn─â munc─â, trud─â, chin. Istoricii spun c─â ├«n Evul Mediu c─âl─âtoria era perceput─â mai degrab─â negativ, mobilitatea nu devenise ├«nc─â o valoare, plec─ârile fiind considerate adev─ârate dezr─âd─âcin─âri, rupturi, ├«nso┼úite de primejdii ┼či obstacole de tot felul, ca s─â nu mai amintim de lentoarea ┼či de costul deplas─ârilor. Cei care c─âl─âtoreau totu┼či: comedian┼úii ambulan┼úi, micii negustori, predicatorii, cer┼četorii treceau drept marginali ┼úinu┼úi la distan┼ú─â. C─âl─âtoria avea totu┼či un versant pozitiv ├«n acea epoc─â, dac─â era vorba de un pelerinaj, dac─â cel care se expunea pericolelor drumului ┼či mefien┼úei celorlal┼úi o f─âcea ├«n numele unui parcurs al sfin┼úeniei, ├«n numele credin┼úei ┼či al sacrificiului de sine. 

La reabilitarea ideii de c─âl─âtorie un rol important a fost jucat de ordinele misionare, dominicanii ┼či franciscanii, prestigiul ei fiind consolidat odat─â cu expansiunea comercial─â, politic─â ┼či militar─â a Cre┼čtin─ât─â┼úii apusene. C─âl─âtoriile au r─âmas ├«ns─â mult─â vreme evenimente excep┼úionale, adev─ârate provoc─âri, grevate ├«n primul r├«nd de durata ├«ndelungat─â. De exemplu, Jacques Le Goff atrage aten┼úia c─â pe la mijlocul secolului al XV-lea unui negustor vene┼úian ├«i lua doi ani pentru a ├«ncheia ciclul complet al unei afaceri. Ast─âzi, c├«nd spa┼úiul a fost domesticit, tranzac┼úiile s├«nt aproape instantanee, distan┼úele s├«nt abolite ┼či c─âl─âtoriile au pierdut haloul greu de risc. S─â ne amintim c─â prin secolul al XVI-lea ┼čansele unui c─âl─âtor european de a se ├«ntoarce din Extremul Orient nu erau mai mari de 30%. 

Pentru genera┼úiile postbelice, nu doar c─âl─âtoriile de afaceri, ci ┼či cele ├«n scop turistic s-au banalizat. Chiar dac─â concediile pl─âtite au ap─ârut ├«nc─â ├«n anii ÔÇÖ30, abia dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi s-a constituit nomadismul de vacan┼ú─â, plaja la mare ┼či sejurul la munte ca ac┼úiuni de mas─â, ambele derivate din acelela┼či practici igieniste de secol XIX ce recomandau schimbarea de aer, de peisaj, curele balneare, apele minerale, sportul ┼či vilegiatura, ca momente privilegiate de a re├«nnoi contactul cu natura, cu via┼úa s─ân─âtoas─â de la ┼úar─â, dup─â un an de munc─â ├«n ora┼čul alienant. 

Turismul de catastrof─â 

├Än ultima vreme, turismul a devenit o industrie imens─â cu nenum─ârate ni┼če, cu posibilit─â┼úi de a satisface ultimele capricii ┼či cele mai neverosimile aspira┼úii. Mai mult dec├«t oric├«nd, ast─âzi nu pachetul de servicii oferit conteaz─â, ci visul propus. Nu peisajele fabuloase, nici monumentele incomparabile s├«nt cele care atrag, ci confortul emo┼úional ob┼úinut de consumul acestor c─âl─âtorii percepute ca bunuri de prestigiu. Dar ┼či asta s-a tocit, toat─â lumea r├«de acum de pozele Yola ┼či Yo┼či, care mai ieri atestau triumfal trecerea prin diverse Arcadii, din ce ├«n ce mai infrecventabile din cauza aglomera┼úiei. Umbla┼úii prin lume se ru┼čineaz─â de instantaneele de tipul ÔÇ×io la ParisÔÇť, ÔÇ×io ┼či MonalisaÔÇť, c─âut├«nd alte senza┼úii. 

Turismul extrem, numit ┼či de impact, propune vizitarea unor destina┼úii precum reactorul de la Cernob├«l ┼či contemplarea urmelor dezastrului nuclear sau deplasarea ├«n fostele teatre de r─âzboi din Irak pentru a tr─âi, fie ┼či decalat, frisonul r─âzboiului. ├Än Rusia se caut─â vestigiile comunismului, ├«n Lituania se doarme ├«n fostele pu┼čc─ârii staliniste. Pe l├«ng─â turismul de catastrof─â ┼či turismul de r─âzboi, mai intereseaz─â ┼či turismul spa┼úial ca fi┼ú─â cosmic─â, iat─â, exist─â dorin┼úa de a repeta scena deja mitizat─â a micului pas f─âcut de Armstrong. 

Cu toţii uităm că cel mai ciudat lucru în cea mai ciudată destinaţie posibilă este chiar cel care vizitează.

Lucia Terzea-Ofrim este lector universitar la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti, unde pred─â cursuri de antropologie cultural─â.

Foto: M. Chivu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.