Cum am ajuns să-mi trăiesc visul – dialog cu Anna TIFU

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Cum am ajuns să mi trăiesc visul – dialog cu Anna TIFU jpeg

Anna Tifu s-a născut în 1986, în Italia. A debutat la 11 ani, ca solistă a Orchestrei Naţionale a Ţinuturilor Loarei, iar la 12 ani a cîntat pe scena Scalei din Milano. A cîştigat numeroasele premii internaţionale, iar în 2007 a fost laureată a Concursului Interna­ţional „George Enescu“, fiind, de altfel, cea mai tînără premiantă.

Am întrebat-o, aşadar, ce a însemnat acest premiu pentru ea şi dacă a contat premiul în cariera sa.

„Bineînţeles! Ca să devii un muzician bun ai nevoie de o combinaţie de talent, efort, sacrificii, şanse, inteligenţă şi personalitate. Din experienţa mea, faptul că am cîştigat Concursul Enescu a însemnat un pas decisiv în cariera mea, a fost cel mai important ingredient – mi a oferit posibilitatea de a atinge un ţel pe care orice muzician şi-l propune: acela de a cînta alături de marii artişti, orchestre şi dirijori cunoscuţi. După ce am cîştigat acest premiu am fost invitată la multe festivaluri prestigioase, concerte de renume dirijate de oameni precum Gustavo Dudamel şi Simon Bolivar, Yuri Temirkanov şi Accademia Nazionale di Santa Cecilia, ca să numesc doar pe cîţiva… Aşa că, datorită Concursului Enescu, am ajuns să-mi trăiesc Visul.“

Despre muzica lui Enescu, Anna Tifu spune că apropierea s-a produs mai ales după ce a cîştigat competiţia. „Acum cînt în mod regulat muzica lui Enescu şi, bineînţeles, fiind pe jumătate româncă, acest lucru mă face extrem de mîndră. De altfel, următorul meu proiect este să înregistrez un CD cu muzica lui Enescu, pe care îl consider unul dintre cei mai mari compozitori şi muzicieni ai secolului 20! Pentru mine este o călătorie inspiraţională să descopăr lucrări noi ale compozitorului.“

Vorbind despre muzică şi descoperiri, am mai întrebat-o pe tînăra violonistă care este partitura care o provoacă cel mai mult.

„Cred că Șostakovici, «Concertul pentru vioară nr. 1», care este şi concertul meu preferat. Există multe concerte pentru vioară care sînt dramatice, dar întunecimea şi durerea pe care le poţi simţi de la prima notă a acestui concert sînt unice. De fiecare dată cînd îl cînt, pare că descopăr noi lucruri. Este, de altfel, un concert care ocupă un loc special în inima mea, deoarece l-am descoperit cînd eram copil, la 12 ani, alături de Orchestra Naţională a Ţinuturilor Loarei. Cîntam Bruch şi, în a doua parte a concertului, era acest violoncelist fabulos care intrepreta concertul lui Șostakovici pentru violoncel. Ţin minte că m-am «supărat» pe tatăl meu pentru că nu m-a învăţat să cînt la violoncel, ca să pot cînta şi eu acea bucată. Bineînţeles, cînd am descoperit că Șostakovici scrisese şi concerte pentru vioară, m-am liniştit.“

a consemnat Stela GIURGEANU

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

talharie la Suceava
Bărbat atacat în timp ce vorbea la telefon cu soția din Italia. Agresorii i-au sărit în spate. Femeia a alarmat rudele
Bărbatul se îndrepta seara către casă și vorbea la telefon cu soția aflată la muncă în Italia, când a fost atacat brusc din spate. Omul a fost găsit inconștient într-un șanț de fratele său și de echipajul medical.
Cei doi au fost duşi la sediul Jandarmeriei pentru continuarea verificărilor. FOTO IJJ Dâmbovița
Electroşocuri într-o staţie de autobuz din Târgoviște. Doi băieți se distrau terorizând trecătorii cu un dispozitiv de autoapărare
Doi băieți din Dâmbovița, în vârstă de 14 și 18 ani, au fost prinşi de jandarmi în timp ce foloseau aparate cu electroşocuri într-o staţie de autobuz din Târgovişte pentru a intimida trecătorii.
Andrzej Duda FOTO EPA-EFE
Polonia discută cu SUA pentru a găzdui arme nucleare
Cel mai mare membru NATO din Europa de Est și-a intensificat cheltuielile militare în urma invaziei Rusiei în Ucraina vecină, dar până acum oficialii nu au spus că au discutat cu aliații care doresc să obțină arme nucleare ca mijloc de descurajare.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.