Cultur─â ┼či locuire sau cultura locuirii

Vera MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Acas─â cu miros de Occident jpeg

Ultimele zece luni au fost o premier─â pentru multe ora┼če din Rom├ónia: s-au f─âcut politici locale ├«n domeniul culturii. Competi┼úia pentru titlul de Capital─â European─â a Culturii 2021 a fost un test. Administratorii ora┼čelor candidate au fost pu┼či ├«n situa┼úia ÔÇô unii, pentru prima dat─â ÔÇô s─â conceap─â strategii culturale pe termen lung.

A fost surprinz─âtor pentru mul┼úi s─â constate c─â argumentele ├«n favoarea ora┼čelor candidate nu s├«nt legate de dimensiunea ora┼čului, c─â nu exist─â indicatori cantitativi sau vreun model de programare pentru anul ├«n care ar fi s─â fie Capital─â European─â a Culturii, c─â nu este suficient s─â se laude cu activit─â┼úi culturale existente sau cu un patrimoniu construit, ci c─â trebuie imaginat un program specific acelui ora┼č, care s─â fie str├«ns legat de viziunea de dezvoltare ├«n viitor a acelui ora┼č, o viziune ├«mp─ârt─â┼čit─â de c├«t mai mul┼úi locuitori. Tocmai unicitatea fiec─ârei localit─â┼úi este de explorat ┼či de demonstrat. De┼či statutul de Capital─â Cultural─â atrage turi┼čtii, miza Uniunii Europene nu este turismul, ci promovarea cet─â┼úeniei active, implicarea locuitorilor ├«n via┼úa ora┼čului, ├«n produc┼úia ┼či consumul de cultur─â, ├«n sens larg.

Am constatat c─â, ├«n plan local, nu ┼čtim ce vor ┼či ce fac cet─â┼úenii sau operatorii culturali din sectorul asociativ, sau firmele private care se ambi┼úioneaz─â s─â existe ├«n sectorul cultural. Pentru a fundamenta totu┼či propuneri pentru dosarul de candidatur─â, au fost demarate cartografieri ale spa┼úiilor unde au loc evenimente culturale, ale locurilor unde se ├«n┬şt├«lnesc cet─â┼úenii ora┼čului s─â produc─â ┼či s─â consume cultur─â. Au fost realizate interviuri, chestionare, au fost organizate focus-grupuri, mese rotunde, conferin┼úe.

Nici problemele ┼či provoc─ârile la care trebuie s─â fac─â fa┼ú─â institu┼úiile publice de cultur─â nu s├«nt cunoscute ├«n detaliu. Sigur c─â exist─â rapoarte ┼či proceduri de raportare, planuri ┼či proceduri de planificare pentru institu┼úiile de cultur─â din sectorul public, dar nu cred c─â a existat p├«n─â acum un cadru ├«n care cele trei sectoare ale societ─â┼úii s─â fi lucrat ├«mpreun─â pentru politici culturale locale. Una din ├«ntreb─ârile mari care deriv─â din ├«ncercarea de a clarifica unicitatea ora┼čului, oferta sa c─âtre propriii s─âi cet─â┼úeni, c─âtre restul ┼ú─ârii, c─âtre Europa ┼či c─âtre lumea larg─â, este cea legat─â de calitatea locuirii. Lucr─ârile numeroase existente pe tematica locuirii ne arat─â c─â trebuie luat─â ├«n considera┼úie, bine├«n┼úeles, locuin┼úa (cadru construit ÔÇô imobilul, dar ┼či vecin─âtatea). O vast─â literatur─â ┼či multiple cercet─âri pun ├«ns─â accent pe ceea ce presupune locuirea ca tr─âire uman─â, ca practici de apropriere ┼či de gestiune a spa┼úiului, ca suport al calit─â┼úii vie┼úii. Cuv├«ntul locuire ├«nseamn─â deci ┼či locuin┼ú─â, dar ┼či faptul de a locui. D. Harvey a realizat o list─â cu posibilit─â┼úile de a interpreta locuin┼úa prin prisma satisfacerii unor trepte ale necesit─â┼úilor umane (Society, The City and the Space ÔÇô Economy of Urbanism). Astfel, locuin┼úa este ├«n primul r├«nd ad─âpost, ├«n al doilea r├«nd este un spa┼úiu folosit ├«n intimitatea familiei (folosin┼ú─â exclusiv─â a proprietarului sau a chiria┼čului), dar este ┼či pozi┼úionare ├«n spa┼úiu ├«n rela┼úie cu alte spa┼úii ce pot avea diverse func┼úiuni (accesibilitate ┼či proximitate pentru locuri de munc─â, oportunit─â┼úi de comer┼ú, servicii sociale ÔÇô ┼čcoli, spitale, facilit─â┼úi de recrea┼úie, familie ┼či prieteni, dar ┼či proximitate fa┼ú─â de surse de poluare, zone de congestii de trafic, surse ale crimei, incendii, zgomot, persoane dezagreabile). Raportarea la zona ├«n care este amplasat─â locuin┼úa ├«nseamn─â apoi referin┼úe la un anumit statut, la un anume cadru fizic, la o adres─â care indic─â statutul social. Abordarea geografic─â a locuirii ├«nseamn─â rela┼úionarea cu alte zone ale ora┼čului, raportarea la re┼úeaua de transport etc.

Politicile publice din sectorul locuirii au leg─âturi foarte str├«nse cu multiple alte sectoare ale societ─â┼úii. ├Än Rom├ónia, timp de aproximativ 15 ani dup─â 1990, datorit─â dificult─â┼úilor economice inerente tranzi┼úiei, dar ┼či pentru c─â eforturile necesare ader─ârii la Uniunea European─â nu au cuprins cerin┼úe exprese privind calitatea locuirii ┼či a dezvolt─ârii urbane, responsabilit─â┼úile privind aceste domenii au fost transferate c─âtre autorit─â┼úile locale, f─âr─â a se considera atent capacitatea acestora de a le gestiona. Exist─â ├«ns─â semne ale schimb─ârii: responsabilit─â┼úile care ┼úin de dezvoltarea local─â (inclusiv calitatea mediului de via┼ú─â ├«n zonele reziden┼úiale) r─âm├«n ├«n continuare, a┼ča cum este ┼či firesc, la autorit─â┼úile publice locale, dar exist─â o serie de eforturi pentru ini┼úierea ┼či ├«ncurajarea utiliz─ârii unor instrumente metodologice care pot sprijini prim─âriile ├«n derularea activit─â┼úilor care decurg din asumarea acestor responsabilit─â┼úi.

├Än ora┼čele mari ale Rom├óniei, majoritatea popula┼úiei locuie┼čte ├«n apartamente de bloc. ├Än cazul Bucure┼čtiului, procentul este de aproximativ 75%. Vorbim de un parc de locuin┼úe care prezint─â multiple provoc─âri: construite ├«ntr-un context de maxim─â centralizare a deciziilor ┼či de eficientizare for┼úat─â care punea ├«n primÔÇĹplan cantitatea ┼či nu calitatea, aceste locuin┼úe au devenit proprietate privat─â dup─â c─âderea regimului comunist. S-a ├«ncercat rezolvarea din mers a aspectelor complexe legate de gestiunea spa┼úiilor comune la nivel de imobil. Terenurile din aceste zone de locuit au fost ┼či mai s├«nt ├«nc─â obiect al unor negocieri dificile. De┼či ar fi foarte necesar s─â fie folosite ├«n comun, ca spa┼úii ┼či dot─âri publice, multe din ele au f─âcut obiectul procesului de retrocedare. Au fost privatizate astfel buc─â┼úi de spa┼úiu public din cartiere care s├«nt deja foarte dense.

Nici locuirea la cas─â nu st─â prea bine: cu dou─â r├«nduri de proprietari ├«n casele care au fost na┼úionalizate (cei care au cump─ârat de la Prim─ârie ┼či cei care au drepturi de retrocedare dup─â legea 10/2001), ┼či cu probleme de ├«ntre┼úinere ┼či repara┼úii, care au lipsit vreme de decenii, locuirea ├«n centrul ora┼čului este scump─â ┼či cu un grad de confort destul de redus. Dar m─âcar aici e un nivel de accesibilitate mai bun pentru func┼úiunile complementare locuirii. Simplific├«nd foarte mult discu┼úia, zonele de case de la periferie s-ar ├«nscrie ├«n dou─â mari categorii: cele de dinainte ┼či cele de dup─â 1990. Cele de dinainte s├«nt afectate de presiuni imobiliare incredibile (├«n cazul Bucure┼čtiului: D─âm─âroaia, Bucure┼čtii Noi, Prim─âverii), iar cele noi s├«nt lipsite de cea mai mic─â preocupare pentru spa┼úiu public ┼či s├«nt evident expresia unui individualism extrem, dar ┼či a lipsei de planificare ┼či proiectare urban─â.

├Än orice fel de zon─â de locuire ne-am uita, calitatea locuirii poate fi ├«mbun─ât─â┼úit─â. Dar cine trebuie s─â g├«ndeasc─â ┼či s─â fac─â aceste ├«mbun─ât─â┼úiri? S├«ntem ├«ntr-o situa┼úie paradoxal─â: pe de o parte, s├«nt mul┼úi arhitec┼úi, urbani┼čti, peisagi┼čti care nu au de lucru, iar pe de alt─â parte, spa┼úiile interioare din construc┼úiile pe care le avem ┼či spa┼úiile ora┼čului ├«n toate tipurile de cartiere au mare nevoie de optimizare. Tot a┼ča, s├«nt arti┼čti ┼či manageri culturali care nu au oportunit─â┼úi s─â fac─â proiecte interesante, ┼či s├«nt locuitori care ar aprecia o ofert─â cultural─â mai bogat─â ┼či mai aproape de cartierul lor. Pe aceste constat─âri, ┼či conform unor principii de politic─â urban─â promovate ┼či de concursul pentru Capital─â Cultural─â European─â, se poate s─â schimb─âm ochelarii cu care ne uit─âm la ora┼č.

Nu prea exist─â o con┼čtiin┼ú─â a comunit─â┼úii de vecin─âtate. Oamenii nu s├«nt obi┼čnui┼úi s─â vad─â interesele lor comune la nivel de spa┼úiu pe care ├«l ├«mpart cu ceilal┼úi. Dar exist─â speran┼ú─â: din ce ├«n ce mai des, auzim de grupuri de ini┼úiativ─â cet─â┼úeneasc─â, de peti┼úii c─âtre prim─ârii care nu s├«nt semnate de un singur om ┼či nu s├«nt numai despre propriul interes. Poate c─â o cale prin care creativii ar putea contribui la consolidarea acestei schimb─âri ├«n bine ar fi dac─â arhitec┼úii, urbani┼čtii, peisagi┼čtii, arti┼čtii, managerii culturali ar aduce vorba mai des de cartier chiar dac─â este un concept ├«nc─â neclar definit. Ar trebui s─â vorbim interdisciplinar despre cartier. Termenul de ÔÇ×cartierÔÇť este foarte utilizat ├«n via┼úa curent─â ┼či mass-media, dar este destul de imprecis pentru un sociolog sau pentru un geograf, ┼či evident c─â ┼či pentru un arhitect sau urbanist. Calitatea locuirii se declin─â ├«ns─â la nivel de cartier, iar cultura este un serviciu public ce ar trebui oferit la nivel de cartier.

Vera Marin pred─â la Universitatea de Ar┬şhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bu┬şcure┼čti. Este pre┼čedinte al Asocia┼úiei pentru Tranzi┼úie Urban─â (www.atu.org.ro) ┼či vice┬şpre┼čedinte al Asocia┼úiei De-a Arhitectura. ├Än prezent, coordoneaz─â proiectul ÔÇ×Cultura car┬ştierelor bucure┼čtene ÔÇô reflec┼úie ┼či ac┼úiune pentru nuclee culturale ├«n marile ansambluri de locuin┼úe colectiveÔÇť, proiect finan┼úat de ARCUB, ├«n programul ÔÇ×E┼čti Bucure┼čtiÔÇť, ├«n parteneriat cu Asocia┼úia Metru Cub. Re┬şsur┬şse pentru cultur─â ┼či cu echipa URBOTECA (www.urboteca.ro).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?