"Cultură naţională" de nivel internaţional

Publicat în Dilema Veche nr. 410 din 22-28 decembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Realit─â┼úile ┼či capcanele reformelor institu┼úionale ├«n cultura public─â din Rom├ónia merit─â mai mult interes pentru oricine vrea s─â ├«n┼úeleag─â, ├«nainte de a judeca, activitatea institu┼úilor de cultur─â ┼či ├«n spe┼ú─â a culturii publice. Cum s-a calibrat una dintre cele mai importante institu┼úii publice de cultur─â la realit─â┼úile europene ┼či interna┼úionale ├«n cultur─â? Voi incerca un r─âspuns ├«n jurul schimb─ârilor administrative ├«n activitatea Institutului  Cultural Rom├ón (ICR) din 2004 p├«n─â ├«n prezent ┼či al provoc─ârilot pe care aceste schimb─âri asupra sensului ├«n care g├«ndm cultura na┼úional─â ┼či responsabilit─â┼úile unei institu┼úii publice.

Pentru oricine cunoa┼čte dificultatea de a produce schimb─âri veritabile ale atitudinilor manageriale ├«n cultur─â ├«n Rom├ónia, o analiz─â a rapoartelor de activitate a ICR pentru perioada 2004-2010 arat─â o institu┼úie ├«ntr-un continuu proces de prefacere administrativ─â, orientat─â ├«n sensul unei debirocratiz─âri, profesionaliz─âri ┼či descentraliz─âri a op┼úiunilor artistice.  

├Änc─â din 2005, inclusiv datorit─â ├«nt├«lnirii unei voin┼úe politice pozitive ┼či profesioniste la Ministerul Culturii ┼či Ministerul Afacerilor Externe (mini┼čtrii Mona Musc─â la MCC ┼či Mihai-R─âzvan Ungureanu la MAE) s-a reu┼čit delimitarea clar─â a atribu┼úiilor pe care cele trei institu┼úii le au ├«n ceea ce prive┼čte sus┼úinerea programului de activit─â┼úi a filialelor ICR. Rezultatul a fost, pe de o parte, responsabilizarea pozitiv─â a acestor institu┼úii (├«n sensul ├«n care responsabilit─â┼úile nerecunoscute s├«nt de cele mai multe ori responsabilit─â┼úi evitate) ┼či, pe de alt─â parte, ┼čansa de a concepe programe care s─â depind─â de viziunea profesioni┼čtilor din cultur─â. Viteza cu care s-au realizat aceste reforme este meritorie dac─â ┼úinem seama de faptul c─â abia ├«n 2004 se reu┼čise, prin Legea nr. 91 din 5 aprilie 2004, trecerea bugetului pentru programe culturale din administrarea MAE ├«n cea a ICR. De altfel, ├«n ce prive┼čte bugetul, mi se pare notabil─â inversarea raportului dintre cheltuielile administrative ┼či cele legate de derularea programelor culturale. Dac─â ├«n 2004 acest raport era de 1 la 5, ├«n 2009 era de 3 la 7. Acest gest ├«n sine traduce dorin┼úa de a trece de la administrarea culturii, la medierea ┼či facilitarea acesteia, punerea sa ├«n discu┼úie ├«ntre diferite tipuri de public ┼či pie┼úe culturale. Din capitolul decizii administrative care fac diferen┼úa, a┼č men┼úiona ┼či introducerea drept criteriu obligatoriu pentru posturile de referen┼úi din institutele culturale din str─âin─âtate cunoa┼čterea limbii ┼ú─ârii respective. Este greu s─â ne imagin─âm faptul ├«n sine, dar a┼ča firesc cum ni se pare acum, presupun, tuturor, acest lucru nu se ├«nt├«mpla ├«nainte de 2004.

Soft-power românesc

├Än ce prive┼čte comunicarea institu┼úional─â ┼či r─âspunderea fa┼ú─â de banul public, ICR este, dup─â cuno┼čtin┼úele mele, singura institu┼úie care public─â anual rapoarte de activitate ├«n format tip─ârit ┼či pe site, ├«ntr-o form─â prietenoas─â ┼či ├«nso┼úite de un mesaj al pre┼čedintelui institu┼úiei, care d─â o cheie de lectur─â ┼či puncteaz─â cele mai importante ac┼úiuni ┼či evenimente. Din 2005 p├«n─â acum, num─ârul filialelor institutelor culturale a crescut de la 7 la 17, inclusiv ├«n spa┼úii politice unde prezen┼úa unui centru de soft-power rom├ónesc, cum este apreciat─â diploma┼úia cultural─â, a fost un subiect delicat ÔÇô cazul Republicii Moldova. 

Mai mult─â diversitate

Combina┼úia dintre procedurile care au fluidizat activitatea institutului, atragerea unui personal profesionist ┼či energic ┼či deta┼čarea deciziilor de con┼úinut de corpul administrativ, c─âtre manageri culturali ┼či exper┼úi independen┼úi din ┼ú─ârile-gazd─â ale ICR, au condus la ceea ce decurge firesc din orice debirocratizare, profesionalizare ┼či descentralizare: diversitate de alegeri culturale la nivel local ├«ntre filialele ICR, at├«t de variate precum societ─â┼úile-gazd─â, ┼či orientarea managerilor culturali ai ICR de la fa┼úa locului.

Aceast─â diversitate a f─âcut vizibile mai multe fa┼úete ale artei rom├óne┼čti, dar ├«n acela┼či timp a contribuit ┼či contribuie, ├«n egal─â m─âsur─â, la o reg├«ndire a provoc─ârilor pe care le ridic─â diploma┼úia cultural─â ├«ntr-o Europ─â a c─ârei guvernan┼ú─â este ├«nc─â definit─â de state na┼úionale ┼či care are, deci, de dat seama unui public ÔÇ×din interiorÔÇť, ale c─ârui a┼čtept─âri pot fi radical diferite de dinamica produc┼úiei artistice ┼či a cooper─ârilor culturale la nivel interna┼úional.

Atacurile ÔÇô sau elogiile ÔÇô  ce au privit valoarea artistic─â a proiectelor specifice ale ICR, de la ini┼úiativele finan┼úate prin Programul ÔÇ×CantemirÔÇť la selec┼úia publica┼úiilor finan┼úate din bugetul institu┼úiei, la programele de reziden┼ú─â artistic─â ┼či ÔÇ×scandalul poneiului rozÔÇť ÔÇô ultimul, care a ar─âtat ├«n toat─â goliciunea sa c├«t de puternic─â ┼či ira┼úional─â poate fi respingerea gesturile artistice care nu s├«nt ├«n┼úelese ÔÇô reprezint─â o oca nepotrivit─â pentru a m─âsura activitatea unei institu┼úii publice de cultur─â a secolului XXI, care nu mai are arogan┼úa stabilirii ierarhiei con┼úinuturilor culturale la firul ierbii. Ce merit─â a fi discutat mai mult este ├«n ce fel e benefic a se traduce principiile democratiz─ârii ├«n cultur─â ├«n practica activit─â┼úii institu┼úionale.  ICR pare s─â fi ales o atitudine de retragere complet─â din calea unor amprent─âri valorice, nici m─âcar orientative, ┼či asumarea unei pozi┼úii de mediere a rela┼úiei dintre pie┼úele culturale, care s─â confere o dubl─â vizibilitate societ─â┼úilor pe care le pune ├«n contact. Cum se acomodeaz─â dinamica profesionaliz─ârii activit─â┼úii

ICR, din punct de vedere al practicilor manageriale desc─ârcate de valen┼ú─â politic─â, cu provoc─ârile guvernan┼úei ├«n cultur─â? Ceea ce am v─âzut p├«n─â acum este doar o etap─â sau o atitudine ce merit─â a fi adoptat─â mai pe larg, de c─âtre alte institu┼úii publice ce conecteaz─â interesele diferite ale cet─â┼úenilor? La aceste ├«ntreb─âri nici un raport ├«n care cuantific─âm rezultate ┼či m─âsur─âm obiective ├«n num─âr de arti┼čti, expozi┼úii, concerte ┼či public nu va putea r─âspunde.  

Raluca Pop este facilitator cultural independent, absolvent─â a Masteratului de Politici Publice de la Universitatea Central-European─â, cu specializarea Politici culturale.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.