⬆
cultura - import şi export
Cu ce ne-am ales?
Într-o lume globalizată („pămîntul este plat“ – se spune), avansul tehnologic şi capacitatea economică nu mai sînt suficiente pentru a genera putere şi influenţă. Aproape la fel de importantă este imaginea culturală. Politicile culturale bine articulate garantează acces la spaţiul public internaţional.
"Cultură naţională" de nivel internaţional
Realităţile şi capcanele reformelor instituţionale în cultura publică din România merită mai mult interes pentru oricine vrea să înţeleagă, înainte de a judeca, activitatea instituţilor de cultură şi în speţă a culturii publice. Cum s-a calibrat una dintre cele mai importante instituţii publice de cultură la realităţile europene şi internaţionale în cultură?
Adevăratul Balşoi... şi cel importat în România
Ştiam de atunci că eu am văzut la Bucureşti altceva decît compania de balet a respectivului teatru, şi anume o trupă de dansatori cu nume ruseşti a căror relaţie cu Teatrul Mare din Moscova era fragilă şi, probabil, parţială (ca să nu riscăm să spunem inexistentă).
Concurenţă sau cooperare?
Piaţa evenimentelor culturale funcţionează într-un regim diferit faţă de economia bunurilor şi a serviciilor. Între institutele culturale străine prezente în România există simultan relaţii de concurenţă şi cooperare. Am întrebat trei directori de institute care sînt obiectivele în „afaceri”.
"Sinergia contează" - trei întrebări pentru Florin BICAN
„20 de autori“ nu este, aşa cum se tot spune, „lista ICR-ului“, ci rezultatul unei selecţii operate de critici, redactori de reviste literare şi cadre universitare din afara ICR, care au ales precum le-a dictat conştiinţa. Dar toate programele ICR sînt într-o continuă fuziune şi – cum spuneam – sinergia contează...
Traduki. Un proiect european
În urmă cu cîţiva ani, Fundaţia S. Fischer, care aparţine prestigioasei edituri germane cu acelaşi nume, s-a hotărît să lanseze un program de subvenţionare a traducerilor. Spre deosebire de multe alte iniţiative de acest fel, şi-au delimitat o anume zonă geografică şi o metodologie aparte.
Puncte de plecare
La începutul anilor ’90, unul dintre catalizatorii întîlnirilor Estului cu Vestul la Bucureşti era atelierul Liei Perjovschi, aflat în curtea Universităţii de Artă. Acolo aveau loc întîlniri cu curatori vestici, la care asistau nu doar artiştii implicaţi direct, ci şi alţi oameni ai scenei locale, pe care Dan şi Lia îi invitau să participe, dîndu-le astfel ocazia să intre în contact cu personalităţile scenei artistice internaţionale.
Rock pentru România - cealaltă cădere a comunismului
Se putea purta geacă scurtă de piele în Bucureşti: meteorologii anunţaseră pentru ziua de 21 februarie 1990 o temperatură maximă de 15 grade Celsius, cer senin şi vînt slab. Majoritatea spectatorilor au venit totuşi în hainele gri de la Revoluţie şi de la cozile dinainte.