Cui nu-i pasă?

Serinella ZARA
Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Cui nu i pasă? jpeg

Cel mai mult mi-a rămas în memoria de 15 ani de profesorat o teză la un examen de clasa a VIII-a; potrivit unor indicii din lucrare trebuie să fi fost a unei fetiţe de la ţară. Li se ceruse să facă un comentariu al semnificaţiilor poeziei „Nici nu-i pasă“ de Tudor Arghezi (pentru scurtă reamintire: „Te-ai oprit într-un cais / Pasăre, cin’ te-a trimis? / Te-ai mutat din dud în dud. / Cîntă, hai, să te aud / (…) / Nu ştii, pasăre frumoasă / Cum te cheamă? Nici nu-ţi pasă.“); iar răspunsul ei, înşirat pe mai bine de o pagină, conţinea numai fraze rimate şi ritmate în care dialoga cu biata pasăre, la fel de „singurea“ ca şi eleva de care vorbim, copila folosindu-se de un laitmotiv pe care l-a şi inserat în fiecare rînd: „cip-cirip şi tra-la-la“. La acelaşi subiect, măcar un sfert dintre candidaţi au vorbit despre părinţii plecaţi în străinătate. Nu era titlul  „Nici nu-i pasă“?!

Fetiţei i-am dat notă de trecere: în dialogul acela era atîta candoare şi empatie cu poetul, încît am trecut peste rigorile baremului; am apreciat-o şi am ţinut-o minte mai mult decît pe cei care au vorbit atunci despre o ars poetica; au fost, oricum, extrem de puţini şi ei.

Am făcut această introducere practică referitoare indirect la studiul poeziei în şcoală pentru că ne aflăm într-o situaţie aproape aberantă; vorbim, de pildă, despre materia şi manualele V-VIII care nu conţin decît cîteva texte poetice. Enumerăm un M. Eminescu (celebrul dintr-a V-a „Fiind băiet păduri cutreieram“, şi apoi, în funcţie de manual, „Lacul“, „Dorinţa“, „O, rămîi“ etc.), V. Alecsandri (pasteluri despre toamnă, iarnă şi primăvară), imnuri şi alţi doi-trei autori. Ceea ce vreau să spun este că orizontul liric este foarte firav conturat din punctul de vedere al programei şi al manualelor. Lăsăm aici deoparte profesorii care lucrează suplimentar poezie, căci orientarea lor nu are cum să fie spre texte moderniste, nivelul de receptare şi capacitatea medie a elevilor de această vîrstă nepermiţîndu-le o ţintă aşa de înaltă.

În condiţiile date, cum să ceri analiza unui astfel de text în examen? Te mai poţi mira de rezultate? Mai mult, cînd vine clasa a IX-a, te întîlneşti deodată, din primele pagini, cu M. Cărtărescu („Poema chiuvetei“) ori F. Iaru („De-a waţi ascunselea“) sau, mai rău, trebuie să răspunzi unor întrebări pe caligrame de la Gellu Naum („Nigredo“), la Cristian Morgenstern şi Man Ray. Repet, după Eminescu şi Alecsandri. În împrejurările date, Holorimele lui Şerban Foarţă, trecute ca lecturi suplimentare, le faci oricînd cu titlu obligatoriu.

Am ales să fac o prezentare generală a senzaţiei de grav hiatus în ceea ce priveşte studiul poeziei între ciclurile gimnazial şi liceal pentru că nu mi se pare deloc a fi o abordare justă a realităţii. În primul rînd, ar trebui gîndită o coordonare a celor două perioade de şcoală la nivel de programă şi mai ales de manuale; în al doilea rînd, ar trebui acordat un spaţiu mai extins şi mai diversificat poeziei în clasele V–VIII. Pe de altă parte, şi la nivel de liceu trebuie un început precaut, întrucît reacţia în faţa unor texte bazate pe cod poetic, pe ermetizarea limbajului şi a ideii nu face decît să-l alunge pe virtualul cititor. Imaginaţi-vă că textele pe care le-am invocat ajung să fie obiect de „predare“ pentru profesorii de la licee şi grupuri şcolare, unde cu greu se scrie în limba română. Pentru că manualele nu sînt diferenţiate. Vă puteţi da seama ce stupoare pe elevi? Şi ce groază pe profesori?

Un mic exemplu şi aici, pentru buna înţelegere; chiar dacă nu e din cîmpul poeziei, este elocvent pentru viziunea asupra fenomenului: o colegă şi prietenă dă un test prin care le cere elevilor de la un liceu industrial să expună subiectul piesei Titanic vals de T. Muşatescu. Unul dintre elevi scrie mult şi înflăcărat despre filmul cu titlu aproape omonim al lui James Cameron, Titanic (vas…). Să te bucuri că nu a dat pagina goală sau să-l laşi corigent? Şi atunci, revenind, cum ar trata un astfel de elev, dar nu numai, un text al lui G. Naum (de caducitatea şi imposibilitatea de a „traduce“ poezia s-au lovit elevi cu pretenţii în percepţia de poezii), inclus, nu demult, în variantele posibile a fi subiect de bacalaureat: „Firul de sînge care-mi iese din buzunar / firul de lînă care-mi iese din ochi / firul de tutun care-mi iese din urechi“ etc.? Reamintim, nici manualele, nici subiectele de bacalaureat nu sînt diferenţiate în funcţie de profilul liceului sau al clasei. Mă întreb ce punctaj ar avea specialistul în cinema-ul hollywoodian...

Şi tot în aceeaşi linie de idei, dar la alt nivel, mă întreb cum ar aplica baremul (totdeauna ferit vag la astfel de subiecte) profesoara în carne şi oase care, la o întîlnire cu Emil Brumaru, îi cerea morţiş poetului să-i explice ce-a vrut cu adevărat să spună cînd a scris despre „portocala dezbrăcată în pielea goală“ şi care, evident, a rămas tot nelămurită şi nemulţumită.

Un adevăr este acela că poezia se cere simţită, şi mai puţin comentată. Dar nici nu ai cum să faci doar lectură în şcoală, pentru că trebuie să le trezeşti elevilor orizontul liric. Dar, ca întotdeauna, lectura, mai ales în spaţiul poetic, trebuie dirijată. Se pare că manualele nu sînt tocmai un succes. Şi atunci intervine rolul esenţial al profesorului, care trebuie să selecteze şi să adapteze conform nivelului clasei. Pentru că este vorba despre educaţie estetică, despre plăcerea de a provoca spiritul critic. Este vorba despre vocaţie şi foarte mult despre putinţă şi voinţă.

Adesea, de ce să nu recunoaştem, apare totuşi şansa, ca dascăl, de a colabora cu elevi deschişi către poezie. Eu am acest privilegiu, iar orele de literatură sînt o delectare: la clasa a IX-a facem brainstorming pe textele lui Iaru, ne emoţionăm de Romarta copiilor cea prăbuşită a lui Cărtărescu; mai mult, ne apropiem de Emil Brumaru sau de mai tînărul, premiatul şi rezervatul Costică Acosmei. Ne întîlnim şi fizic cu ei, punem întrebări iscoditori, adesea îi surprindem şi-i facem să-şi iasă din morga impenetrabilă de artişti de neatins, mergem la festivaluri de trufe şi poezie (păcat că tot mai rare), îi căutăm şi, de aceea, reuşim să atingem uneori esenţa poeziei: să ne oprim din goana noastră nebună.

Astfel de transformări sînt posibile. Numai că profesorii trebuie să înţeleagă libertatea pe care o au la îndemînă, acum reglementată şi prin programă. Pînă cînd se va schimba forma, cred că ţine de noi să lucrăm asupra fondului. Iar scopul profesorului de română este, dincolo de orice, să dezvolte gustul lecturii. Cît despre poezie, ea este o provocare, în general. Ca oameni care educă, depinde de noi dacă ştim, la rîndul nostru, să aruncăm elevilor provocarea de a o descifra. Să reuşeşti să le inspiri tinerilor pasiunea pentru acest univers fascinant este, după mine, unul dintre succesele vieţii de profesor de literatură.

Vorba unui elev care se întîlnea pentru prima dată cu poezia: „Ştiţi, aseară, după ce am citit o serie de poezii, am simţit nevoia să mă uit în tavan cu ochii deschişi, minute bune. M-a întrebat tata dacă mi-e rău“. 

Serinella Zara este profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Iaşi.

Foto: Marius Chivu

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Un cuplu din Italia a plecat în vacanţă la Cracovia, dar a ajuns la Craiova. Reacţia turiştilor
Un cuplu de italieni a plecat în vacanţă la Cracovia (Polonia), însă la sosire şi-a dat seama că a ajuns în România, la Craiova.
image
Slujba oficiată de ÎPS Teodosie în Portul Militar, oprită brusc. „Îi compătimesc. Vor răspunde în faţa lui Dumnezeu“ VIDEO
În mod tradiţional, de Ziua Marinei Române, Arhiepiscopul Tomisului oficiază o slujbă religioasă în locul de desfăşurare a marii ceremonii. Anul acesta, ÎPS Teodosie a fost întrerupt.
image
Halep, lăsată cu gura căscată: Confuzie impardonabilă între fanii români şi unguri, la Toronto VIDEO
Simona Halep (30 de ani) a trăit un moment ciudat, în conferinţa ei de după victoria cu Beatriz Haddad Maia, în finala de la Toronto.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.