Cuf─ârul str─âbunicii

Publicat în Dilema Veche nr. 357 din 16 - 22 decembrie 2010
Cuf─ârul str─âbunicii jpeg

├Änc─â ├«mi amintesc figurile mirate ale celorlal┼úi jurnali┼čti atunci c├«nd disp─âream ÔÇô ├«n scurtele pauze pe care le aveam ├«n timpul press-trip-ului la Bruxelles ÔÇô ┼či ap─âream apoi ├«nc─ârcat─â cu pungi pe care scria mare ┼či colorat: H&M. Dac─â mai e nevoie s─â l─âmuresc pe cineva, H&M este numele unui mare lan┼ú suedez de magazine, un soi de IKEA al hainelor super-cool ┼či super-ieftine, care fac parte din garderoba obligatorie a oric─ârui t├«n─âr urban european. Se g─âsesc cam peste tot ├«n lume, mai pu┼úin ├«n Rom├ónia, unde aproape ├«n fiecare toamn─â se ├«mpr─â┼čtie cu veselie zvonul ÔÇ×a┼úi auzit c─â vine hash&em?ÔÇť, zvon care nu se adevere┼čte ├«ns─â niciodat─â. ├Än cea de-a treia zi, colegii mei jurnali┼čti n-au mai rezistat ┼či m-au ├«ntrebat c─ârui fapt se datoreaz─â disperarea cu care f─âceam shopping zilnic la H&M-ul de l├«ng─â hotel. Mirarea lor sem─âna oarecum cu cea a unui bucure┼čtean la care vine ├«n vizit─â o rud─â de la ┼úar─â dornic─â s─â ÔÇ×vizitezeÔÇť un hypermarket. Pu┼úin ru┼činat─â, le-am r─âspuns c─â ├«n ┼úara mea nu exist─â ÔÇ×alternativa H&MÔÇť, ei m-au privit cu compasiune, cl─âtin├«nd ├«n┼úeleg─âtori din cap (la fel cum cl─âtinaser─â, ceva mai devreme, c├«nd le spusesem c├«t c├«┼čtig ca jurnalist), iar eu mi-am v─âzut mai departe de shopping-ul meu frenetic, mai ales c─â erau ┼či reduceri. La plecare, mi-am ├«nghesuit cump─âr─âturile ├«ntr-o plas─â ceva mai mare (geamantanul devenise ne├«nc─âp─âtor), pe care am t├«r├«t-o dup─â mine prin aeroport, ├«n chip de bagaj de m├«n─â, st├«rnind privirile ├«ngrijorate ale personalului. M-am ├«ntors ├«n patrie ca un soi de c─âp┼čunar ├«nc─ârcat cu paporni┼úe, dar foarte m├«ndr─â de noua mea garderob─â cool & low budget. 

De fapt, conceptul de low-cost s-a insinuat ├«n via┼úa noastr─â odat─â cu apari┼úia companiilor aeriene ieftine, care au f─âcut dintr-odat─â posibile c─âl─âtorii ├«nainte utopice. Acum cost─â mai pu┼úin s─â ajungi cu avionul la Paris sau Berlin, dec├«t cu trenul la Timi┼čoara sau Cluj; desigur, cu pre┼úul lipsei de confort, al ├«nt├«rzierilor monstruoase ┼či al anturajului, uneori, dubios, dar lucrurile astea nu mai conteaz─â at├«t de mult c├«nd la cap─âtul drumului te a┼čteapt─â concertul forma┼úiei preferate sau iubirea vie┼úii, plecat─â la studii ├«n str─âin─âtate. Poate c─â o s─â vi se par─â ciudat, dar ├«ntre apari┼úia zborurilor low-cost ┼či ├«nmul┼úirea gesturilor romantice este o str├«ns─â leg─âtur─â. Nu m─â bazez pe vreo teorie formulat─â de savan┼úii americani, ci pe fapte pe care le-am observat privind ├«n jur. Fratele meu ┼či-a aniversat cei 20 de ani la Roma, cu iubita lui, ┼či asta numai datorit─â unei oferte de nerefuzat la WizzAir (eu la v├«rsta lui, la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, nici n-a┼č fi ├«ndr─âznit s─â visez la o asemenea aniversare). Dup─â nenum─ârate vacan┼úe la 2 Mai, p─ârin┼úii mei au plecat anul ─âsta ├«ntr-un soi de lun─â de miere t├«rzie pe o insul─â greceasc─â cu portocali, m─âslini ┼či ap─â azurie, tot datorit─â unei super-oferte ap─ârute din senin la o agen┼úie de turism. O prieten─â a primit ÔÇ×cadou de ├«mp─âcareÔÇť de la so┼úul ei o excursie-surpriz─â la Paris. Ceea ce spune multe at├«t despre dragostea ne┼čtirbit─â a so┼úului, c├«t ┼či despre pre┼úul irezistibil al biletelor Blue Air. 

Dac─â acum ceva vreme nu prea f─âcea impresie bun─â s─â declari c─â v├«nezi oferte ┼či chilipiruri, acum, ├«n lumina noilor tendin┼úe eco-vintage-do-it-yourself & co., chestia asta a devenit chiar de bonton: ar─â┼úi astfel c─â nu e┼čti deloc o victim─â a consumerismului, c─â te preocup─â soarta mediului ├«nconjur─âtor (un ecologist fanatic va duce cea mai low-cost via┼ú─â cu putin┼ú─â) ┼či c─â posezi acea doz─â de jemenfichism indispensabil─â unui spirit rebel care nu ┼úine seama de aparen┼úele sociale. ├Än loc s─â te afi┼čezi la vreun eveniment cu haine noi ┼či scumpe, a c─âror etichet─â poart─â numele vreunei m─ârci celebre, mult mai ┼čic este s─â apari cu o rochie recuperat─â din cuf─ârul cu vechituri r─âmas de la str─âbunica ÔÇô cea mai low-cost variant─â, chiar dac─â ni┼úel m├«ncat─â de molii. La asta po┼úi s─â asortezi o bro┼č─â me┼čterit─â chiar de tine, dintr-o str─âveche dischet─â de calculator, asortat─â cu ni┼čte cercei recicla┼úi, ┼či vei fi o apari┼úie de vis! Dac─â vi se pare c─â r├«ndurile de mai sus seam─ân─â cumva cu sfaturile dintr-o revist─â glossy pentru doamne este din cauz─â c─â p├«n─â ┼či aceste reviste au ├«nceput s─â exploateze cu curaj trendul low-cost, al─âtur├«nd cu non┼čalan┼ú─â ├«n editorialele de mod─â pantofi ame┼úitor de scumpi, purt├«nd semn─âtura vreunui designer celebru, cu o jachet─âÔÇŽ de la Miniprix, templul hainelor ieftine. Chiar ┼či pantofii ameti┼úor de scumpi pot fi g─âsi┼úi ├«ns─â, la pre┼úuri muuult mai mici, pe eBay. Cunosc ├«mp─âtimite ale modei (├«n limbaj de specialitate, ÔÇ×fashionisteÔÇť) care arat─â ca desprinse din paginile Vogue, edi┼úia italian─â, ┼či asta nu pentru c─â ┼či-ar face cump─âr─âturile la marile case de mod─â, ci pentru c─â stau zilnic ÔÇ×la v├«n─âtoareÔÇť pe eBay, ├«n c─âutare de piese de colec┼úie devenite chilipiruri. De la un punct ├«ncolo, nici nu mai conteaz─â frumuse┼úea obiectului, c├«t satisfac┼úia c─â au reu┼čit s─â-l cumpere c├«t mai ieftin.

Poate c─â responsabil de toate astea este bau-baul cu ┼čapte capete numit ÔÇ×criz─â economic─â mondial─âÔÇť, la fel cum pentru n─âvala de compatrio┼úi din outlet-urile vest-europene putem s─â d─âm lini┼čti┼úi vina pe spiritul prev─âz─âtor al rom├ónului, care te-mpinge s─â faci provizii din orice, pentru c─â ÔÇ×nu stric─â niciodat─âÔÇť, mai ales dac─â ceva-ul ─âla se ├«nt├«mpl─â s─â fie ÔÇ×la promo┼úieÔÇť. Ceea ce-mi aminte┼čte de un dialog auzit ├«ntr-un outlet din ├«mprejurimile Vienei: ea, u┼čor indecis─â: ÔÇ×Iubi, au tricouri la 5 euro, da-s cam mari...ÔÇť; el, scurt ┼či hot─âr├«t: ÔÇ×Ia trei!ÔÇť.

Adina Rosetti este jurnalist─â ┼či scriitoare. Romanul ei Deadline a ap─ârut recent la Editura Curtea Veche.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.