Cu opincile la barieră

Oana CHELARU-MURĂRUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre problematica ţăranului şi imaginea lui în cultura română s-a scris pînă la saturaţie în diverse epoci istorice. Nu este în intenţia acestui scurt articol să recapituleze succesiunea momentelor notorii în care reprezentarea satului şi a ţăranului în literatură, de exemplu, a fost marcată cînd de impulsuri intens idilizante (la Alecsandri, Coşbuc, Sadoveanu, sămănătorişti, gîndirişti etc.), cînd realist-demitizante (la Rebreanu, Preda ş.a.).

În contrast cu aceste constructe culturale hrănite de diverse estetici şi ideologii, limba vorbită fixează într-un mod mai frust, în cuvintele şi expresiile sale, un stereotip social în genere negativ al ţăranului trăitor la sat ori strămutat la oraş. Perspectiva este, evident, cea distanţatoare şi critică a orăşeanului care se situează pe o poziţie netă de superioritate. Materialul lingvistic reflectă, aşadar, o opoziţie de ordin socio-cultural, mai puternică în trecut, dar evidentă şi astăzi în spaţiul românesc, între formele de vieţuire tradiţional ţărăneşti şi cele urbane, care au cunoscut alte ritmuri de dezvoltare mai ales începînd cu secolul al XIX-lea, în condiţiile unei puternice deschideri spre Occident. 

În limbajul colocvial, cuvîntul ţăran a căpătat treptat conotaţii negative, ca de altfel şi omologul său din limba rusă mojic, care s-a degradat de la sensul său primar de „sătean, agricultor“ la cel secundar de „om necioplit, needucat“. Astfel de schimbări semantice explicabile prin natura raporturilor sociale dintre diverse categorii de persoane sînt numeroase în istoria limbilor, aşa cum arăta Al. Graur într-un studiu din 1970. Cîteva exemple relevante ar fi: mitocan – „locuitor al unui metoc, mică mănăstire din vecinătatea alteia mai mari“, apoi „om fără educaţie“; şleahtă – „nobilime polonă“, ulterior „adunătură de ticăloşi“; burghez – „locuitor al unui burg“, devenit „om egoist, obtuz, antiartistic“ ş.a. 

În limba română, cuvîntul ţăran numeşte în limbajul orăşeanului un „om bădăran, mojic, mahalagiu“, lipsit de educaţie, sens prezent şi în frazeologismele peiorative: a fi de la ţară/a te purta ca la ţară, adică „fără maniere adecvate, simplu, rudimentar“. Sensul depreciativ este amplificat în derivatul augmentativ ţărănoi, resimţit aproape ca o invectivă, în adjectivul ţărănos „lipsit de maniere, prost-educat“ ori în substantivele sinonime ţărănie/ţărăneală cu sensul de „bădărănie, grosolănie“. Este interesant de observat că termenul ţăran, prezent de multă vreme în limba vorbită, se menţine în uz şi în argoul actual al tinerilor unde convieţuieşte cu mai recentul cocalar, care trimite însă la o cu totul altă categorie socială de factură eminamente urbană, caracterizată prin prost-gust, lipsa educaţiei şi etalarea ostentativă a condiţiei materiale. 

În limba mai veche, cuvîntul ţăran avea şi alte sinonime peiorative, căzute astăzi în desuetudine. Referinţa negativă se realiza, ca şi în cazul multor etnonime, prin aluzia la anumite deprinderi culinare sau elemente de vestimentaţie tipice: unul dintre sinonime este mămăligar – „mîncător de mămăligă“, iar celălalt opincar – „purtător de opinci“. De altfel, termenul opincă avea în trecut şi sensul colectiv de „ţărănime, oameni de rînd“, ilustrat şi de expresia familiară a fi din opincă „a fi de origine ţărănească, a fi de extracţie joasă“, sinonimă cu a fi neam de traistă, în care elementul emblematic este un alt obiect tipic al vieţii ţărăneşti: traista sau straiţa. În argou găsim atestată o altă expresie ironică – a-ţi lăsa opincile la barieră, care sancţionează de data aceasta strămutarea ţăranului la oraş şi încercarea lui nereuşită de a-şi masca adevărata origine: ţăranul îşi leapădă, la bariera de intrare în oraş, încălţările tipice, dar nu şi proastele obiceiuri. 

Limba vorbită este „populată“ şi de o serie de personaje generice, care poartă nume proprii tipic ţărăneşti cu valoarea unor porecle ce satirizează în principal tipologii umane şi comportamente ale mediului rural. Multe sînt înregistrate şi comentate de Aurel Candrea într-un studiu de pionierat – Poreclele la români, publicat la sfîrşitul secolului al XIX-lea de Iorgu Iordan în Stilistica sa aplicată limbii vorbite în maniera lui Charles Bally, de Alexandru Graur în varii studii ori de Stelian Dumistrăcel în cercetările sale asupra frazeologiei. Unele nume sînt precedate de apelativele populare nea (formă trunchiată din nenea) şi ţaţă, ambele folosite la origine în sistemul ţărănesc de adresare familială: Nea Gheorghe – „om simplu, grosolan“, cu varianta sa mai recentă Nea Caisă; Să vorbească şi nea Ion, că şi el e om, expresie care vizează amestecul prostesc, inoportun în vorbă; Ţaţa Frosa sau Marghioala, întruchipare a „prostului gust, a mahalagismului feminin“; Hop şi eu cu ţaţa Lina / tronc Marico „persoană îndrăzneaţă, cu tupeu“. Citez selectiv alte cîteva expresii care vizează defecte sau situaţii generice: Mă, nu fi Naie! „prototip al prostiei“; a face pe Ghiţă-n porumb / a face pe Tănase / a fi de lemn Tănase, ironizare a omului ipocrit, care se face că nu înţelege; a umbla teleleu Tănase – „om vagabond, pierde-vară“; ca Ieremia cu oiştea în gard, expresie a prostiei şi inadecvării la real; vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă – „supunerea silnică la o constrîngere“; Ce mi-i baba Rada, ce mi-i Rada baba/Ce mi-i Tanda, ce mi-i Manda/aceeaşi Mărie cu altă pălărie – „lipsa oricărei schimbări“; satul lui Cremene – „sat fără rînduială“ ş.a.

Oana CHELARU-MURĂRUŞ este profesor la Catedra de Lingvistică a facultății de Litere, Universitatea București și directoare a Cursurilor de vară de Limba și Literatura Română.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.