Cu ochii deschi┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Cultura, ÔÇ×vidul planetarÔÇť ┼či Ruy Blas jpeg

O s─â mi se spun─â c─â ÔÇ×nu se poateÔÇť, c─â ÔÇ×tocmai cu ─âia?...ÔÇť, c─â ÔÇ×nu e infrastructur─â, iar ora┼čul e prea micÔÇť etc. etc. Nu-i nimic. Nu m─â pot ab┼úine s─â nu visez cu ochii deschi┼či, de dragul exerci┼úiului, c─â diverse ora┼če din Rom├ónia ar putea aspira s─â devin─â capital─â cultural─â european─â. Sau m─âcar s─â-┼či croiasc─â o strategie pe termen mediu, pentru a se dezvolta ┼či a-┼či pune patrimoniul ├«n valoare, pornind de la criteriile necesare pentru a dob├«ndi acest statut. Recunosc ÔÇô ÔÇ×visareaÔÇť mi-a fost influen┼úat─â de o scurt─â vizit─â la Maastricht, anul trecut: candidat la titlul de capital─â cultural─â european─â pentru 2018, ora┼čul era plin de bannere care asta anun┼úau, pe vitrinele magazinelor ┼či ale cafenelelor erau lipite afi┼če cu ÔÇ×sus┼úinem candidatura ora┼čuluiÔÇť etc. ┼×i ÔÇô foarte important ÔÇô Maastricht candideaz─â ├«n numele ├«ntregii euroregiuni Meuse-Rin, atr─âg├«nd de partea sa provinciile belgiene Limburg ┼či Li├Ęge, regiunea Aachen din Germania ┼či comunitatea german─â din Belgia. A┼čadar, fac ┼či eu ni┼čte propuneri naive.

Bra┼čov. Cu Sighi┼čoara, ┼óara F─âg─âra┼čului, cet─â┼úile s─âse┼čti din zon─â, R├«┼čnovul, Ruc─ârul etc. Poftim, treac─â de la mine: Branul cu Dracula (c─â oricum nu putem sc─âpa de povestea asta ÔÇô ┼či de ce-am vrea s─â sc─âp─âm, ├«n definitiv?).

Br─âila ┼či Gala┼úi, ├«mpreun─â (m─â rog, s─â se ├«n┼úeleag─â ├«ntre ele ÔÇô care va depune candidatura). Ora┼če dun─ârene. Dac─â al┼úii au scris c─âr┼úi excep┼úionale despre Dun─âre (de exemplu, Claudio Magris), noi de ce n-am pune ├«n valoare ÔÇ×cultura dun─ârean─âÔÇť? Ar fi greu, nu zic, dar ambele ora┼če ar avea de profitat ┼či ar ie┼či cu adev─ârat din nostalgiile industriei socialiste, cu o┼úel ┼či utilaj greu...

Constan┼úa. Ce-┼úi po┼úi dori mai mult, cultural vorbind, dec├«t un ora┼č-port? ├Än 2012, reuniunea revistelor culturale europene din re┼úeaua Eurozine a avut loc la Hamburg ┼či a dezb─âtut problema ora┼čelor-porturi. C─âci Hamburg ÔÇô despre care lumea crede c─â, fiind port, ├«nseamn─â doar industrie ┼či comer┼ú ÔÇô e un ora┼č cultural ┼či creativ ┼či, ├«n ultimii ani, fix pe aceast─â linie se dezvolt─â. Deci: Constan┼úa, care s─â candideze ÔÇ×├«n numeleÔÇť Dobrogei ÔÇô cu t─âtarii, turcii, lipovenii, arom├ónii, grecii, Histria, Delta ┼či cu tot ce mai are. (┼×i are!)

Suceava. Ar putea candida cu Bucovina ┼či Neam┼úul cu tot (adic─â m├«n─âstiri, patrimoniu istoric, tradi┼úii ├«nc─â vii etc.), ba chiar ┼či cu jude┼úul Boto┼čani (Eminescu). Mai s├«nt pe-acolo ┼či ucraineni, ┼či polonezi, ┼či alte mici comunit─â┼úi ale minorit─â┼úilor. ┼×i ÔÇô de ce nu? ÔÇô ar putea g─âsi o form─â inteligent─â de a-┼či asocia ┼či ora┼čul Cern─âu┼úi. (Cu situa┼úia de acum din Ucraina, ar fi un semnal bun.)

T├«rgu Mure┼č. Jum─âtate rom├ónesc, jum─âtate maghiar, are asigurat─â deschiderea multicultural─â. Are ┼či institu┼úii culturale, ┼či tradi┼úie. A intrat deja ├«n combina┼úie cu Sf├óntu Gheorghe ┼či cu zona secuiasc─â, dar dup─â p─ârerea mea ar trebui s─â fie... viceversa: adic─â nu Sf├óntu Gheorghe s─â depun─â candidatura ├«n numele ┼óinutului Secuiesc, ci T├órgu Mure┼č s─â depun─â candidatura ├«n numele unei regiuni care s─â includ─â o zon─â ÔÇ×mixt─âÔÇť, din Secuime p├«n─â la N─âs─âudul rom├ónesc. C─âci, la cea mai mic─â aluzie de autonomie, ┼čansele de acceptare a candidaturii scad brusc.

Despre Alba Iulia nu zic nimic, că sînt subiectiv (dat fiind că Festivalul Dilema veche are loc acolo).

Cam a┼ča visez eu cu ochii deschi┼či. Acum ne putem ├«ntoarce la realitate, a┼ča c─â ave┼úi cuv├«ntul: ÔÇ×Constan┼úa e a lui Maz─âreÔÇť, ÔÇ×Suceava e un ora┼č prea micÔÇť, ÔÇ×─âia din Bra┼čov s├«nt mai mult cu industria, nu cu culturaÔÇť, ÔÇ×asta cu ungurii e o idee proast─â, cum de ┼úi-a dat prin cap a┼ča ceva?ÔÇť Etc. etc.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.