Cu ochii deschişi

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Cultura, „vidul planetar“ şi Ruy Blas jpeg

O să mi se spună că „nu se poate“, că „tocmai cu ăia?...“, că „nu e infrastructură, iar oraşul e prea mic“ etc. etc. Nu-i nimic. Nu mă pot abţine să nu visez cu ochii deschişi, de dragul exerciţiului, că diverse oraşe din România ar putea aspira să devină capitală culturală europeană. Sau măcar să-şi croiască o strategie pe termen mediu, pentru a se dezvolta şi a-şi pune patrimoniul în valoare, pornind de la criteriile necesare pentru a dobîndi acest statut. Recunosc – „visarea“ mi-a fost influenţată de o scurtă vizită la Maastricht, anul trecut: candidat la titlul de capitală culturală europeană pentru 2018, oraşul era plin de bannere care asta anunţau, pe vitrinele magazinelor şi ale cafenelelor erau lipite afişe cu „susţinem candidatura oraşului“ etc. Şi – foarte important – Maastricht candidează în numele întregii euroregiuni Meuse-Rin, atrăgînd de partea sa provinciile belgiene Limburg şi Liège, regiunea Aachen din Germania şi comunitatea germană din Belgia. Aşadar, fac şi eu nişte propuneri naive.

Braşov. Cu Sighişoara, Ţara Făgăraşului, cetăţile săseşti din zonă, Rîşnovul, Rucărul etc. Poftim, treacă de la mine: Branul cu Dracula (că oricum nu putem scăpa de povestea asta – şi de ce-am vrea să scăpăm, în definitiv?).

Brăila şi Galaţi, împreună (mă rog, să se înţeleagă între ele – care va depune candidatura). Oraşe dunărene. Dacă alţii au scris cărţi excepţionale despre Dunăre (de exemplu, Claudio Magris), noi de ce n-am pune în valoare „cultura dunăreană“? Ar fi greu, nu zic, dar ambele oraşe ar avea de profitat şi ar ieşi cu adevărat din nostalgiile industriei socialiste, cu oţel şi utilaj greu...

Constanţa. Ce-ţi poţi dori mai mult, cultural vorbind, decît un oraş-port? În 2012, reuniunea revistelor culturale europene din reţeaua Eurozine a avut loc la Hamburg şi a dezbătut problema oraşelor-porturi. Căci Hamburg – despre care lumea crede că, fiind port, înseamnă doar industrie şi comerţ – e un oraş cultural şi creativ şi, în ultimii ani, fix pe această linie se dezvoltă. Deci: Constanţa, care să candideze „în numele“ Dobrogei – cu tătarii, turcii, lipovenii, aromânii, grecii, Histria, Delta şi cu tot ce mai are. (Şi are!)

Suceava. Ar putea candida cu Bucovina şi Neamţul cu tot (adică mînăstiri, patrimoniu istoric, tradiţii încă vii etc.), ba chiar şi cu judeţul Botoşani (Eminescu). Mai sînt pe-acolo şi ucraineni, şi polonezi, şi alte mici comunităţi ale minorităţilor. Şi – de ce nu? – ar putea găsi o formă inteligentă de a-şi asocia şi oraşul Cernăuţi. (Cu situaţia de acum din Ucraina, ar fi un semnal bun.)

Tîrgu Mureş. Jumătate românesc, jumătate maghiar, are asigurată deschiderea multiculturală. Are şi instituţii culturale, şi tradiţie. A intrat deja în combinaţie cu Sfântu Gheorghe şi cu zona secuiască, dar după părerea mea ar trebui să fie... viceversa: adică nu Sfântu Gheorghe să depună candidatura în numele Ţinutului Secuiesc, ci Târgu Mureş să depună candidatura în numele unei regiuni care să includă o zonă „mixtă“, din Secuime pînă la Năsăudul românesc. Căci, la cea mai mică aluzie de autonomie, şansele de acceptare a candidaturii scad brusc.

Despre Alba Iulia nu zic nimic, că sînt subiectiv (dat fiind că Festivalul Dilema veche are loc acolo).

Cam aşa visez eu cu ochii deschişi. Acum ne putem întoarce la realitate, aşa că aveţi cuvîntul: „Constanţa e a lui Mazăre“, „Suceava e un oraş prea mic“, „ăia din Braşov sînt mai mult cu industria, nu cu cultura“, „asta cu ungurii e o idee proastă, cum de ţi-a dat prin cap aşa ceva?“ Etc. etc.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

canicula foto pexels.com
Cod roșu de caniculă în trei județe ale țării, emis de ANM. Temperaturile pot ajunge până la 41 de grade Celsius
Meteorologii de la ANM au emis un cod roșu de caniculă valabil pentru județele Mehedinți, Dolj și Olt, unde temperaturile vor atinge 39-41 de grade Celsius, iar disconfortul termic va fi extrem. Avertizarea va intra în vigoare duminică dimineață, 6 iulie.
image png
Obiceiul zilnic care o menține pe Ramona Bădescu într-o formă de invidiat la 56 de ani: „Deci, să vă povestesc secretele mele (...) Fac gargară, îl înghit și mă simt minunat!”
Ramona Bădescu oferă câteva secrete care o ajută să se mențină cât mai tânără și mai în formă la cei 56 de ani ai săi. Aflați din continuarea acestui articol ce ritual urmează vedeta în fiecare dimineață.
tantar virus Chikungunya foto X jpg
Avertisment pentru turiști. Virus tropical care poate duce la afectarea organelor, depistat într-o destinație populară de vacanță
Turiștii care plănuiesc vacanțe în Franța sunt avertizați asupra riscului de infectare cu Chikungunya, un virus tropical periculos care provoacă dureri puternice în corp și, în cazuri severe, afectarea organelor.
bani jpg
Austeritate doar pe hârtie. Cât câștigă șefii AMEPIP, agenția de supraveghere a companiilor de stat
În timp ce Guvernul Bolojan promite restructurararea aparatului administrativ, ies la lumină tot mai multe structuri publice create doar pentru a cheltui bani și a hrăni birocrația.
emil webp
Rușii erau gata să invadeze România în 1961. De ce s-au oprit: „N-a avut loc din două motive”
Un episod aproape necunoscut din istoria recentă a României a ieșit la lumină în cea mai recentă ediție a emisiunii Conspirații cu Emil Străinu.
banner turda saveta jpg
Ce chipeș era Gheorghe Turda, la debut! A plăcut-o sau nu pe Saveta Bogdan? „Dacă ar fi avut frumusețea Claudiei Cardinale, o luam de nevastă”
A plăcut-o sau nu Gheorghe Turda pe Saveta Bogdan? „Dacă ar fi avut frumusețea Claudiei Cardinale, o luam de nevastă” Ce artistă îi căzuse, de fapt, cu tronc?
contestaţii olt bac - foto alina mitran
Răsturnare de situație pentru un elev din Bihor care a luat la BAC 3,5. Nota obținută după contestație
Un elev din județul Bihor a trăit una dintre cele mai mari surprize ale sesiunii de Bacalaureat 2025, după ce și-a contestat nota extrem de mică obținută inițial.
Piedone controale pe litoral 4 iulie foto captura FB png
Oferte înșelătoare și mizerie descoperite de Piedone în controalele de pe litoral: „Vă iau cu japca banii din buzunar”
Piedone și inspectorii ANPC au făcut vineri o serie de controale inopinate pe litoralul românesc, unde au descoperit mai multe nereguli grave în magazine și unități de cazare din Constanța și Năvodari.
image png
Ritualul pe care îl au Irinel și Irina Columbeanu ori de câte ori se revăd: „Totul se petrece în grădină”
Irinel Columbeanu este în culmea fericirii după ce Irinuca, fiica sa din fostul mariaj cu Monica Gabor, a revenit în urmă cu câteva zile în România. Ion Cassian, patronul azilului din Ghermănești, a vorbit despre relația celor doi și ce fel de ritual au ori de câte ori se revăd.