Cu „F” de la „Finanțare”

Codruța CREȚULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
Cu „F” de la „Finanțare” jpeg

Nu de alta, dar pentru a putea vorbi de un eventual „F“ de la „Film“ e nevoie de bani. Bani pe care producătorii români îi obţin în proporţie de aproximativ 50% de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), în timp ce restul sînt strînşi de pe la diverşi parteneri şi investitori, fie ei străini sau autohtoni. Aşadar, cu foarte puţine, dar extrem de notabile excepţii – A fost sau n-a fost? (regia Corneliu Porumboiu), Pescuit sportiv (r. Adrian Sitaru), Elevator (r. George Dorobanţu) şi Francesca (r. Bobby Păunescu), filme eminamente independente (făcute cu bani „de-acasă“, adică) – grosul cinema-ului românesc este susţinut de CNC, acest Gaius Mecenas administrativ care, în ciuda tuturor scandalurilor ce au avut loc de-a lungul timpului, îşi continuă, netulburat, treaba. Care treabă (http://www.cncinema. abt.ro/Concurs.aspx) veţi vedea că presupune transpunerea în practică a sintagmei „a împăca şi capra, şi varza“. CNC-ul finanţează, la grămadă, şi filmele regizorilor/scenariştilor/producătorilor deveniţi invitaţi permanenţi ai festivalurilor, dar şi pe cele ale unor oameni care, în ciuda unor glorii trecute, nu justifică în nici un fel banii primiţi. Cum se ajunge la această situaţie? Simplu – graţie concursului de selecţie a proiectelor cinematografice. 

CNC, faza „dosar“ 

Concursul se organizează pe trei secţiuni: filme de ficţiune de lung sau scurtmetraj, documentare şi animaţie, cu menţiunea că debuturile şi proiectele de dezvoltare (viitoarele scenarii) primesc finanţări separate. Pentru a simplifica lucrurile, în cele ce urmează mă voi referi strict la filmele de ficţiune de lungmetraj. Deci... Sesiunile de selecţie sînt organizate în două etape: selecţia scenariilor şi selecţia proiectelor cinematografice. Pentru a putea participa la concurs, persoanele juridice şi fizice autorizate ca atare (producătorul) trebuie să completeze o cerere de înscriere, în care se specifică valoarea creditului solicitat în raport cu valoarea totală a devizului. Cererea respectivă se depune şi se înregistrează la secretariatul tehnic împreună cu un dosar sigilat care conţine, printre altele, devizul de producţie, planul de finanţare, numărul de premii la festivaluri şi succesul de box-office al unui film recent de-al producătorului şi, respectiv, regizorului, situaţia rambursării creditelor acordate anterior, scenariul de film, rezumatul scenariului, maximum cinci pagini scrise şi concepţia regizorală, cu motivaţia regizorală, aprecierea stilului şi a laturii vizuale a filmului, maximum trei pagini scrise. În acest moment intervine secretariatul tehnic al concursului, alcătuit din trei funcţionari publici din cadrul CNC, care „are obligaţia să analizeze conformitatea şi realitatea documentelor din dosarele de concurs şi, în situaţia în care constată ş...ţ că datele şi informaţiile cuprinse în aceste documente nu corespund realităţii, propune directorului general al CNC respingerea proiectelor respective. Directorul general se pronunţă prin decizie motivată“. Păi, şi-atunci cum de a mai ajuns să primească finanţare, în concursul din această vară, proiectul Bonded, al casei de producţie Artis, înscris cu Adrian Popovici pe post de regizor, cînd acest film apare, fix cu acelaşi titlu şi subiect, pe imdb.com, baza de date de referinţă a cinematografiei mondiale, doar că avînd alt regizor (Mo Ramchandani)? 

CNC, faza „jurizare“ 

După aceea, intră în scenă comisia de selecţie a proiectelor, „formată din 5 membri aleşi de către directorul CNC din propunerile făcute de uniunile şi asociaţiile din domeniul industriei cinematografice, şi comisia ajutătoare de lectori care analizează scenariile şi întocmeşte referate de specialitate, pe care le pune la dispoziţia membrilor comisiei de selecţie, dar care nu au drept de vot“. Aici trebuie menţionat că se insistă asupra anonimităţii scenariştilor şi că, prin urmare, lectorii habar nu au cine ce a scris (de parcă nu ar exista elemente tipice stilului fiecărui scenarist în parte – cine susţine contrariul înseamnă că habar n-are despre cinema românesc actual şi, prin urmare, n-are ce căuta în comisie). În fine... „Aprecierea valorii artistice a scenariilor pentru filmele de ficţiune se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare din următoarele criterii: subiectul, dialogul, construcţia dramaturgică, potenţialul de interes şi impactul asupra publicului autohton şi potenţialul de reprezentare artistică şi de public pe plan internaţional“, nota cea mai mare anulîndu-se cu cea mai mică şi din restul făcîndu-se media aritmetică. Şi totuşi primesc finanţare „comedii involuntare“ de genul Azucena (r. Mircea Mureşan), Dincolo de America (r. Marius Barna) sau Dragoste pierdută (r. Petre Năstase) care frizează ridicolul cînd vine vorba de primele trei categorii, în timp ce potenţialurile alături menţionate sînt la fel de probabile ca o ninsoare în iulie. Fie... După aceea, membrii comisiei întocmesc „fişe de evaluare pentru fiecare proiect, conform următoarelor criterii: calitatea scenariului – pondere de maximum 50% din totalul punctajului acordat, calitatea regizorului – pondere de maximum 25% din totalul punctajului acordat pe baza celui mai bun film din carieră (40%) şi a unuia dintre ultimele două filme realizate (60%) şi calitatea producătorului – tot o pondere de maximum 25% din totalul punctajului acordat pe baza aceloraşi două criterii“. 

După care comisia se retrage şi intră în funcţiune Consiliul Administrativ al CNC care decide cine cîţi bani primeşte, indiferent de locul din clasamentul pe puncte. De exemplu, anul acesta, proiectul lui Sergiu Nicolaescu – Ultimul corupt al României – s-a clasat la concurs pe locul 9, dar a primit mai mulţi bani (1,5 milioane lei, aproape un sfert din bugetul total al filmului!!!!) decît şapte din proiectele clasate înaintea sa, proiecte aparţinînd în majoritate celor din tînăra generaţie, cu excepţia deja-menţionatului Bonded!

Film premiant  vs film comercial 

Sigur, sînt foarte multe voci care reproşează că filmele tinerilor cineaşti nu aduc publicul în săli. Aşa e. Dar filmele lor fac ceva ce nu reuşeşte nimeni altcineva, în nici un alt domeniu, artistic au ba – oferă României vizibilitate şi menţionare în context eminamente pozitiv. Prin urmare, finanţarea acestor filme nu trebuie privită ca o irosire de fonduri, ci ca o investiţie, mult mai eficientă, de altfel, decît orice frunză sau slogan, întru promovarea ţării. Şi, oricum, lipsa succesului lor de casă nu înseamnă, în nici un caz, că filmele celorlalţi ar reuşi mai mult... 

Revenind la Sergiu Nicolaescu şi traducînd acel milion jumătate proaspăt primit în bilete de cinema, se presupune că viitorul film va trebui să facă (cel puţin) 75.000 de spectatori. Şi totuşi, filmele recente ale omului sinonim cu noţiunea de „comercial“ au înregistrat la box-office următoarele rezultate: 15 (2005) – 12.373 spectatori, Supravieţuitorul (2008) – 26.772 spectatori, iar Poker (2010) – 24.234 de intrări. Asta în timp ce, în aceiaşi ani, Star Wars III a avut 116.074, iar Moartea domnului Lăzărescu 25.222; Călătorie spre centrul Pămîntului 3D 117.314; Alice în Ţara Minunilor 222.314, iar Eu cînd vreau să fluier, fluier 52.644. Mi se spune că nu este normal să compar rezultatele unui film românesc cu cele ale unei superproducţii hollywoodiene. Ba este! În fond, aceste filme se recomandă drept filme de public şi, prin extensie, îşi asumă concurenţa blockbustere-lor. Dovada? Filmele autohtone ale ţărilor vecine fac la ele acasă public record (în comparaţie cu al nostru, desigur) – bulgărescul Mission London (213.000 spectatori, la o populaţie de vreo 7 milioane) şi maghiarul Made in Hungaria (224.413 spectatori la o populaţie de 10 milioane), fiind doar două exemple aleatorii. Prin urmare, filmul comercial e film comercial indiferent de cine îl produce şi misiunea lui e să aibă succes (ca să nu mă exprim în vulgarul „să facă bani“). Dacă filmul românesc comercial nu îndeplineşte această condiţie, atunci înseamnă că este, de fapt, doar un travesti de film comercial. Prin extensie, fie regizorii şi producătorii acestui tip de film habar nu au ce vrea publicul, fie comisiile de selecţie a scenariilor şi Consiliul de Administraţie care decide finanţarea propriu-zisă nu ştiu să identifice corect un potenţial film comercial. Cine unde greşeşte? Ca să nu mai întreb „de ce“...

Codruţa Creţulescu este critic de film.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

shakira frauda gettyimages 492044333 jpeg
Shakira, dans provocator pe Instagram. Lângă ce bărbat chipeș apare VIDEO
Postarea vine la scut timp după lansarea unui nou single, „Monotonia“, în care „vorbește“ despre ruptura a ceea ce părea a fi relația perfectă.
imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.