Cu „F” de la „Finanțare”

Codruța CREȚULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
Cu „F” de la „Finanțare” jpeg

Nu de alta, dar pentru a putea vorbi de un eventual „F“ de la „Film“ e nevoie de bani. Bani pe care producătorii români îi obţin în proporţie de aproximativ 50% de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), în timp ce restul sînt strînşi de pe la diverşi parteneri şi investitori, fie ei străini sau autohtoni. Aşadar, cu foarte puţine, dar extrem de notabile excepţii – A fost sau n-a fost? (regia Corneliu Porumboiu), Pescuit sportiv (r. Adrian Sitaru), Elevator (r. George Dorobanţu) şi Francesca (r. Bobby Păunescu), filme eminamente independente (făcute cu bani „de-acasă“, adică) – grosul cinema-ului românesc este susţinut de CNC, acest Gaius Mecenas administrativ care, în ciuda tuturor scandalurilor ce au avut loc de-a lungul timpului, îşi continuă, netulburat, treaba. Care treabă (http://www.cncinema. abt.ro/Concurs.aspx) veţi vedea că presupune transpunerea în practică a sintagmei „a împăca şi capra, şi varza“. CNC-ul finanţează, la grămadă, şi filmele regizorilor/scenariştilor/producătorilor deveniţi invitaţi permanenţi ai festivalurilor, dar şi pe cele ale unor oameni care, în ciuda unor glorii trecute, nu justifică în nici un fel banii primiţi. Cum se ajunge la această situaţie? Simplu – graţie concursului de selecţie a proiectelor cinematografice. 

CNC, faza „dosar“ 

Concursul se organizează pe trei secţiuni: filme de ficţiune de lung sau scurtmetraj, documentare şi animaţie, cu menţiunea că debuturile şi proiectele de dezvoltare (viitoarele scenarii) primesc finanţări separate. Pentru a simplifica lucrurile, în cele ce urmează mă voi referi strict la filmele de ficţiune de lungmetraj. Deci... Sesiunile de selecţie sînt organizate în două etape: selecţia scenariilor şi selecţia proiectelor cinematografice. Pentru a putea participa la concurs, persoanele juridice şi fizice autorizate ca atare (producătorul) trebuie să completeze o cerere de înscriere, în care se specifică valoarea creditului solicitat în raport cu valoarea totală a devizului. Cererea respectivă se depune şi se înregistrează la secretariatul tehnic împreună cu un dosar sigilat care conţine, printre altele, devizul de producţie, planul de finanţare, numărul de premii la festivaluri şi succesul de box-office al unui film recent de-al producătorului şi, respectiv, regizorului, situaţia rambursării creditelor acordate anterior, scenariul de film, rezumatul scenariului, maximum cinci pagini scrise şi concepţia regizorală, cu motivaţia regizorală, aprecierea stilului şi a laturii vizuale a filmului, maximum trei pagini scrise. În acest moment intervine secretariatul tehnic al concursului, alcătuit din trei funcţionari publici din cadrul CNC, care „are obligaţia să analizeze conformitatea şi realitatea documentelor din dosarele de concurs şi, în situaţia în care constată ş...ţ că datele şi informaţiile cuprinse în aceste documente nu corespund realităţii, propune directorului general al CNC respingerea proiectelor respective. Directorul general se pronunţă prin decizie motivată“. Păi, şi-atunci cum de a mai ajuns să primească finanţare, în concursul din această vară, proiectul Bonded, al casei de producţie Artis, înscris cu Adrian Popovici pe post de regizor, cînd acest film apare, fix cu acelaşi titlu şi subiect, pe imdb.com, baza de date de referinţă a cinematografiei mondiale, doar că avînd alt regizor (Mo Ramchandani)? 

CNC, faza „jurizare“ 

După aceea, intră în scenă comisia de selecţie a proiectelor, „formată din 5 membri aleşi de către directorul CNC din propunerile făcute de uniunile şi asociaţiile din domeniul industriei cinematografice, şi comisia ajutătoare de lectori care analizează scenariile şi întocmeşte referate de specialitate, pe care le pune la dispoziţia membrilor comisiei de selecţie, dar care nu au drept de vot“. Aici trebuie menţionat că se insistă asupra anonimităţii scenariştilor şi că, prin urmare, lectorii habar nu au cine ce a scris (de parcă nu ar exista elemente tipice stilului fiecărui scenarist în parte – cine susţine contrariul înseamnă că habar n-are despre cinema românesc actual şi, prin urmare, n-are ce căuta în comisie). În fine... „Aprecierea valorii artistice a scenariilor pentru filmele de ficţiune se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare din următoarele criterii: subiectul, dialogul, construcţia dramaturgică, potenţialul de interes şi impactul asupra publicului autohton şi potenţialul de reprezentare artistică şi de public pe plan internaţional“, nota cea mai mare anulîndu-se cu cea mai mică şi din restul făcîndu-se media aritmetică. Şi totuşi primesc finanţare „comedii involuntare“ de genul Azucena (r. Mircea Mureşan), Dincolo de America (r. Marius Barna) sau Dragoste pierdută (r. Petre Năstase) care frizează ridicolul cînd vine vorba de primele trei categorii, în timp ce potenţialurile alături menţionate sînt la fel de probabile ca o ninsoare în iulie. Fie... După aceea, membrii comisiei întocmesc „fişe de evaluare pentru fiecare proiect, conform următoarelor criterii: calitatea scenariului – pondere de maximum 50% din totalul punctajului acordat, calitatea regizorului – pondere de maximum 25% din totalul punctajului acordat pe baza celui mai bun film din carieră (40%) şi a unuia dintre ultimele două filme realizate (60%) şi calitatea producătorului – tot o pondere de maximum 25% din totalul punctajului acordat pe baza aceloraşi două criterii“. 

După care comisia se retrage şi intră în funcţiune Consiliul Administrativ al CNC care decide cine cîţi bani primeşte, indiferent de locul din clasamentul pe puncte. De exemplu, anul acesta, proiectul lui Sergiu Nicolaescu – Ultimul corupt al României – s-a clasat la concurs pe locul 9, dar a primit mai mulţi bani (1,5 milioane lei, aproape un sfert din bugetul total al filmului!!!!) decît şapte din proiectele clasate înaintea sa, proiecte aparţinînd în majoritate celor din tînăra generaţie, cu excepţia deja-menţionatului Bonded!

Film premiant  vs film comercial 

Sigur, sînt foarte multe voci care reproşează că filmele tinerilor cineaşti nu aduc publicul în săli. Aşa e. Dar filmele lor fac ceva ce nu reuşeşte nimeni altcineva, în nici un alt domeniu, artistic au ba – oferă României vizibilitate şi menţionare în context eminamente pozitiv. Prin urmare, finanţarea acestor filme nu trebuie privită ca o irosire de fonduri, ci ca o investiţie, mult mai eficientă, de altfel, decît orice frunză sau slogan, întru promovarea ţării. Şi, oricum, lipsa succesului lor de casă nu înseamnă, în nici un caz, că filmele celorlalţi ar reuşi mai mult... 

Revenind la Sergiu Nicolaescu şi traducînd acel milion jumătate proaspăt primit în bilete de cinema, se presupune că viitorul film va trebui să facă (cel puţin) 75.000 de spectatori. Şi totuşi, filmele recente ale omului sinonim cu noţiunea de „comercial“ au înregistrat la box-office următoarele rezultate: 15 (2005) – 12.373 spectatori, Supravieţuitorul (2008) – 26.772 spectatori, iar Poker (2010) – 24.234 de intrări. Asta în timp ce, în aceiaşi ani, Star Wars III a avut 116.074, iar Moartea domnului Lăzărescu 25.222; Călătorie spre centrul Pămîntului 3D 117.314; Alice în Ţara Minunilor 222.314, iar Eu cînd vreau să fluier, fluier 52.644. Mi se spune că nu este normal să compar rezultatele unui film românesc cu cele ale unei superproducţii hollywoodiene. Ba este! În fond, aceste filme se recomandă drept filme de public şi, prin extensie, îşi asumă concurenţa blockbustere-lor. Dovada? Filmele autohtone ale ţărilor vecine fac la ele acasă public record (în comparaţie cu al nostru, desigur) – bulgărescul Mission London (213.000 spectatori, la o populaţie de vreo 7 milioane) şi maghiarul Made in Hungaria (224.413 spectatori la o populaţie de 10 milioane), fiind doar două exemple aleatorii. Prin urmare, filmul comercial e film comercial indiferent de cine îl produce şi misiunea lui e să aibă succes (ca să nu mă exprim în vulgarul „să facă bani“). Dacă filmul românesc comercial nu îndeplineşte această condiţie, atunci înseamnă că este, de fapt, doar un travesti de film comercial. Prin extensie, fie regizorii şi producătorii acestui tip de film habar nu au ce vrea publicul, fie comisiile de selecţie a scenariilor şi Consiliul de Administraţie care decide finanţarea propriu-zisă nu ştiu să identifice corect un potenţial film comercial. Cine unde greşeşte? Ca să nu mai întreb „de ce“...

Codruţa Creţulescu este critic de film.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

72095905 1004 webp
Ce șanse are Nicușor Dan
Nicușor Dan este prezidențiabilul cel mai atacat în această campanie electorală, în care nu doar contracandidații săi îl au în colimator, ci și câteva mari televiziuni de știri.
Olga  Stefanisina Cristina Gherasimov FOTO Facebook jpg
Kievul se opune separării de Chișinău în parcursul său spre aderarea la Uniunea Europeană
Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul ucrainean pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică, se arată convinsă că Chișinăul și Kievul vor adera împreună la Uniunea Europeană, subliniind că este împotriva separării lor. Afirmația a fost făcută la Chișinău în cadrul unei conferințe de presă.
6 baza 2 Mihai Leu jpg
Noi informații despre starea de sănătate a lui Mihai Leu. Cum se simte după ce a fost detubat
Vești bune vin din partea primului campion mondial de box profesionist al României post-revoluționare și fost multiplu campion de raliuri, Mihai Leu (56 de ani). Internat de sâmbătă la spitalul Fundeni din cauza unor complicaţii ale cancerului la colon cu care se luptă de zece ani, Mihai Leu avea ie
test jpg
Ești un geniu dacă rezolvi acest test de inteligență. Găsește cele 2 greșeli în 9 secunde
Testele de IQ sunt instrumente excelente pentru a evalua inteligența unei persoane. Astfel de provocări vin sub forma unor puzzle-uri vizuale care testează abilitățile mentale, precum raționamentul logic, recunoașterea tiparelor, memoria și gândirea analitică.
image png
Poliția Capitalei nu a primit nicio sesizare de la echipa lui Nicușor Dan cu privire la pliantele fake
Reprezentanții Poliției Capitalei au menționat că nu au primit până acum o sesizare din partea echipei de campanie a candidatului Nicușor Dan în legătură cu pliantele cu mesajul „Klaus Iohannis: Susțin Nicușor Dan președinte!”
Sistem HIMARS FOTO Profimedia
Estonia a cumpărat şase sisteme de rachete HIMARS din SUA. Este ce mai mare achiziție de armament din istoria țării
Estonia a primit şase lansatoare multiple de rachete HIMARS americane, într-una din cele mai mari achiziţii de armament din istoria sa, acoperind astfel un deficit de capacităţi crucial, a anunţat miercuri Centrul pentru investiţii de apărare.
image png
Ce condamnare a primit bărbatul care și-a incendiat mătușa într-un bloc din Sectorul 6 al Capitalei
Alexandru Ionuț Popa, bărbatul care și-a incendiat mătușa într-un bloc din Sectorul 6 al Capitalei, în noiembrie 2023, va face închisoare pe viață.
Arestare generică FOTO Costel Crângan
Trei copii, salvați din „casa ororilor” unde erau sechestrați de peste trei ani. Părinții lor au fost arestați
Un cuplu de germani care trăiau izolaţi de lume şi îşi sechestraseră copiii de peste trei ani a fost arestat luni la Oviedo, în nord-vestul Spaniei, după descoperirea a ceea ce media au supranumit „casa ororilor”.
pana de curent spania lumanari profimedia jpg
Blackoutul din Peninsul Iberică este doar începutul. „Noul Nostradamus” avertizează asupra unui colaps digital global: „Evitați marile centre urbane”
Un blackout de proporții care a lăsat luni, 28 aprilie, regiuni întinse din Spania și Portugalia fără energie electrică ar fi, potrivit unui clarvăzător din Brazilia, doar începutul unui șir lung de întreruperi sistemice.