Cu duioşie

Stela LIE
Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Cu duioşie jpeg

Am început să mă împrietenesc cu kitsch-ul după ce l-am cunoscut pe poetul Cristian Popescu, în anii ’90. Adică oricum desenam obiecte casnice, mese cu resturi de la micul dejun, căni, pahare de ouă etc. Dar încă nu știam ce fac, iar limbajul plastic era unul serios, profesionist, desenam așa cum am învățat. Observasem deja că nu îmi plac atît de mult naturile statice aranjate și că trebuie să vînezi, să observi momentul cînd singure obiectele se așază, în legea lor, între ele ca și cum nu le-ar vedea nimeni.

Cristian Popescu se uita cu înțelegere și duioșie la kitsch, vedea cît de gingaș poate fi, cît de lipit de sufletul omului. Asta am înțeles eu și am învățat să desenez, fără să-mi fie rușine, obiectele din casa mea, bibelourile, lucrurile de mînă, și nu mi-am mai bătut capul cu faptul că am o voce mică, potrivită la urma urmei acestor subiecte minore.

Și am început să și desenez altfel, mai șleampăt, mai puțin mîndru, poate mai puțin profesionist chiar. Am început să colecționez obiecte, lucruri de mînă. Să văd lucrurile de mînă, cusăturile, ca pe mesaje pe care niște femei mi le-au trimis prin timp, artiste avant la lettre, săracele (dacă se poate spune așa). Nu mă mai interesează de mult „marile teme“ ale artei, m-am mutat în lumea asta domestică și kitsch.

Dacă te apropii cu încredere și interes sincer de obiectele kitsch, barem cele care locuiesc o casă de om, ele îți povestesc despre viețile oamenilor care nu mai sînt. Cei care le-au cumpărat, le-au șters de praf, le au folosit sau le-au pus în vitrine. Mici lucruri mai mult inutile (Nippsachen), dar atît de folositoare!

Am pus și la școala studenților, în loc de naturi statice clasice, serioase, veselă din Banat, păretare, bibelouri. M-am gîndit că simt o încurajare în prezența lor, hai că viața poate fi trăită! Poate că toate aceste obiecte pe care le-am strîns sînt un fel de kitsch soft, care mai este și moștenirea mea bănățeană (cu ele am venit și îmi fac locuirea posibilă în București).

Dar nu mă refer, atunci cînd mă gîndesc la kitsch, la muzica mitocănească, la treningul din fîș, fața de masă de mușama, vasele de plastic, în general plasticul de Obor pe care-l consider agresiv. Un kitsch hard.

Colecțiile mele sînt kitsch. Dar nu văd de ce m-aș speria. Par să fie artă degradată, artă mică, obiecte care se vor artă și nu reușesc să fie, artă accesibilă sau ceea ce ține loc de artă în căminul mic burghez? Nu știu, ele vin peste timp, de la generații de oameni (de mic-burghezi, așa este) pînă la mine. De la rudele mele, de la bunici, de la mătuși, de la vecine sau de la femei care puteau să-mi fie bunici, mătuși etc. Cu care empatizez.

Am o colecție mare de lucruri de mînă. Nu sînt cine știe ce dantele prețioase, mai degrabă sînt exerciții (am văzut colecții extraordinare de „samplers“), cusături modeste, simple bucăți de pînză, dar cusute cu atîta grijă și bucurie. De-a dreptul artistice. Mai am nasturi mulți din orice nu era plastic, colorați și cu detalii fine. Am căni de porțelan, diverse, mă dau în vînt după cele Villeroy & Boch vechi. E adevărat că aș prefera să nu le cumpăr, ci să vină la mine cu povestea lor cu tot, de la tanti Czundel, de la Mona, de la tanti Pușa.

Chiar și arta contemporană re­cu­noaște uneori căldura kitsch-ului și-i permite accesul în instalații, obiecte, desene etc. Atîta vreme cît exprimă adevărul cuiva. O voce mică are un rost, așa cum artiștii de liga a doua, de planul doi, au un rost. Ei sînt fundalul pe care se văd artiștii mari, cei care modifică peisajul artei în epoca lor, cu temele lor majore, cu vocile lor dramatice. În concluzie, ce să știu eu despre ­kitsch?! Că îmi place kitsch-ul soft, cel care îmi face locuirea/viața mai ușoară, lucrurile de mînă, obiectele vechi etc. pe care le consider oneste și modeste. Și nu îmi place kitsch-ul hard, strident și agresiv, ca manelele sau hipsterii care își conduc bicicletele scumpe pe Calea Moșilor, pe trotuar, printre pietoni. Gen. 

Stela Lie este grafician şi artist vizual.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Burleanu
Salariul uriaș al lui Burleanu de la FRF sfidează orice bun-simț: „E cel mai bine plătit om din fotbalul românesc”
Fostul internațional Florin Prunea a vorbit despre salariul lui Răzvan Burleanu, președintele FRF.
Pavel Pchelnikov webp
Încă o moarte suspectă în Rusia. Director din Căile Ferate Ruse, găsit împușcat pe balcon
Un alt director rus de top a fost găsit mort într-un caz suspect de „sinucidere". Pavel Pchelnikov, în vârstă de 52 de ani, director al al unei companii subsidiare a Căilor Ferate Ruse, a fost găsit mort cu o rană de glonț pe balconul locuinței sale din Moscova.
Premier Nicolae Ciuca candidatura presedintia PNL 6 aprilie 2020 FOTO Inquam Photos / George Calin
Variantele PNL pentru Ministerul Educației SURSE
Lista de persoane care l-ar putea înlocui pe Sorin Cîmpeanu la șefia Ministerului Educației cuprinde atât membri de partid, dar și persoane din afara acestuia, favorită fiind o consilieră a lui Klaus Iohannis.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.