Cu cotă sau fără cotă?

Suzana DOBRE
Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sistemul de cotă reprezintă obligaţia angajatorilor ca un anumit procent din personal să fie persoane cu dizabilităţi, obligaţie impusă atît angajatorilor din sectorul public cît şi din privat, în special celor care au peste un anumit număr de angajaţi. Cel mai adesea, nerespectarea acestor obligaţii atrage sancţiuni pecuniare asupra angajatorilor, iar fondurile strînse sînt utilizate pentru servicii de recuperare sau reintegrare socio-profesională pentru persoane cu dizabilităţi. 

Sistemul de cotă s-a dezvoltat după Primul Război Mondial, Germania fiind printre primele ţări care au introdus astfel de prevederi, urmată de multe dintre ţările europene. Modelul pleacă de la prezumţiile că fără obligaţii prevăzute de lege pentru angajatori, aceştia nu vor oferi locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi din cauza productivităţii reduse; şi persoanele cu dizabilităţi nu pot concura liber pe piaţa muncii. Aceste prezumţii au fost criticate de mişcarea activistă a persoanelor cu dizabilităţi, iar sistemul de cotă a fost considerat stigmatizant pentru că se concentrează pe ideea de incapacitate şi dependenţă. Mişcarea activistă vorbeşte de non-discriminare şi drepturi civile şi a influenţat politicile publice din SUA (Americans with Disability Act, 1990) şi Marea Britanie (Disability Discrimination Act, 1995). Această abordare consideră că persoanele cu dizabilităţi pot concura în mod egal pe piaţa muncii cu condiţia ca mediul social să nu creeze bariere (disabling environment), simultan respingînd discriminarea pozitivă a programelor de tip cotă. 

Impactul mişcării de drepturi civile a fost important, dat fiind că atît la nivelul UE cît şi la nivelul statelor membre a fost adoptată legislaţie antidiscriminare. Însă sistemul de cotă a fost păstrat în multe dintre state, în special în cele precum Germania, unde constituţiile naţionale pun accentul pe drepturi pozitive. OECD observă că alegerea între modelul bazat pe antidiscriminare şi modelul de cotă are la bază mai degrabă diferenţele culturale şi de atitudine. Astfel, în ţările scandinave şi anglo-saxone, obligaţia impusă de la nivel central (sistemul de cotă) nu este considerată potrivită sau eficientă, în timp ce în Europa continentală astfel de politici sînt bine conturate. În ce priveşte eficienţa, nu s-a dovedit însă că unul sau altul dintre cele două modele au dus la rezultate mai bune. Ratele cele mai ridicate de ocupare pentru persoanele cu dizabilităţi se înregistrează în ţări care au optat pentru alt model, nu cel de cotă. Totuşi, diferenţa este minoră faţă de ţările cu o implementare bună a sistemului de cotă, ca Germania şi Franţa. De asemenea, se ridică întrebarea dacă în statele care au sistem imatur de protecţie socială, precum cele din Europa de Est, abolirea sistemului de cotă ar duce la rezultate mai bune. 

Întrebarea este cu atît mai relevantă cu cît implementarea sistemului centrat pe drepturi civile se bazează în mare măsură pe o justiţie eficientă, iar majoritatea ţărilor în tranziţie nu au încă acest sistem suficient de consolidat. Nici organismele administrative înfiinţate pentru combaterea discriminării nu sînt încă eficiente. În România, de exemplu, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a dat, de la înfiinţarea sa pînă în prezent, nici o decizie de penalizare a unui angajator pentru discriminare la angajare a persoanelor cu dizabilităţi, deşi nivelul de discriminare constatat prin studiile aceluiaşi consiliu este îngrijorător de ridicat. 

În România există peste 17.000 de angajatori cu peste 50 de angajaţi, pentru care sistemul de cotă este obligatoriu. Aplicarea sistemului duce, teoretic, la rezervarea a cca 140.000 de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilităţi. În prezent însă, numărul de persoane cu dizabilităţi angajate este de cca 29.000 în total, incluzînd persoanele care lucrează în firme mici sub 50 de angajaţi. Dacă am considera că toate aceste persoane ar fi angajate în sistemul de cotă – ceea ce nu este conform cu realitatea – ar reieşi o rată de ocupare a locurilor rezervate de sistemul de cotă de 15%, oricum cu mult sub nivelul din Franţa (67%), Germania (57%) sau Polonia (33%). Se observă că angajatorii nu răspund aşteptărilor politicilor publice şi evită angajarea persoanelor cu dizabilităţi, preferînd să achite penalităţile. 

În acest context, se pune întrebarea dacă România ar trebui să continue sau nu cu sistemul de cotă. Rezultatele sînt slabe. Alternativa însă nu garantează rezultate mai bune, deoarece problemele mai profunde ale României, de guvernare şi atitudine publică vor submina orice sistem. Nu putem aştepta rezultate mai bune atîta timp cît angajatorii nu îşi asumă oarecare responsabilitate socială dincolo de evenimente de PR. Vocea persoanelor cu dizabilităţi este factorul ce determină schimbarea celorlalţi, dar pînă în prezent nu a fost auzită. Pînă vom avea o mişcare civică a acestora, vom vorbi în continuare de rata de neşcolarizare de 7 ori mai mare în rîndul lor. Vom vorbi de abandonarea timpurie a şcolii de două ori mai frecventă şi de o rată de ocupare pe piaţa muncii de 12%, faţă de 70% pe acelaşi eşantion de vîrstă în populaţia generală, şi faţă de 50% media din UE.

Suzana Dobre este director executiv și expert în politici sociale la Societatea Academică din România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Pete Hegseth FOTO Profimedia
Şeful Pentagonului a ordonat o anchetă cu privire la retragerea forțelor americane din Afganistan în timpul administraţiei Biden
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat marţi, 20 mai, o analiză a retragerii haotice a forţelor americane din Afganistan în 2021, de mult timp ţintă a criticilor republicanilor la adresa fostei administraţii Joe Biden.
demența  foto   Shutterstock jpg
Consumă-l la micul dejun pentru a reduce riscul de demență
Un studiu recent a arătat că includerea unui aliment comun în dietă, cel puțin de două ori pe săptămână, poate contribui la reducerea riscului de demență
charles beaudelaire1 jpeg
Scriitorul legendar al secolului XIX, un mare alcoolic: „Trebuie să fii mereu beat” Și-a cheltuit banii moșteniți de la familie pe haine scumpe, femei, alcool și droguri
Este una dintre cele mai importante personalități ai lumii literare franceze, însă în ciuda talentului său, el a avut o viață înconjurată de controverse și probleme. Charles Baudelaire, un poet francez al secolului XIX, a rămas cunoscut în istorie datorită pasiunii sale pentru vin și excese.
Darryl Nirenberg  FOTO FB Darryl Nirenberg jpg
Trump a anunțat următorul ambasador al SUA în România: Darryl Nirenberg „un susţinător al agendei America First”
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri, 21 mai, că Darryl Nirenberg va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, „un susţinător neobosit al agendei mele America First”, care va continua să susţină interesele SUA la Bucureşti.
farfurie echilibrata_shutterstock 2489026949 jpg
Cum să mănânci dacă ai diabet de tip 2
Gestionarea nivelului de zahăr din sânge este esențială atunci când ai diabet de tip 2. Ceea ce mănânci, momentul în care mănânci și cantitatea de hrană consumată joacă un rol important.
shutterstock 2460811723 jpg
Ce efect are vaping-ul asupra plămânilor tăi?
Deși vaping-ul este considerat o alternativă mai sigură la fumatul tradițional, iar cercetările privind efectele vaping-ului sunt încă la început, există deja indicii clare despre riscurile pe care le implică.
Donald Trump cu o dronă în spate FOTO AFP
Trump dă asigurări că scutul „Golden Dome” pentru SUA va fi gata până în 2029: a ales arhitectura pentru sistem
Donald Trump a anunţat marţi, 20 mai, că Statele Unite vor construi un sistem de apărare antirachetă după modelul „Domului de fier” israelian şi pe care preşedintele SUA l-a numit „Golden Dome” (Domul de aur).
zodii norocoase jpg
Zodia pentru care urmează 5 luni de prosperitate și surprize. Va fi regina horoscopului, reușite pe toate planurile. Se varsă căruța cu noroc în viața ei
Universul are planuri mari pentru una dintre zodii, căreia îi va trimite în următoarele 5 luni un val uriaș de noroc, oportunități și reușite pe toate planurile.
Krampus jpg
„Krampus”, vehiculul de luptă autonom dotat cu lansatoare termobarice, intră în dotarea armatei ucrainene
Ministerul Apărării din Ucraina a aprobat, în mod oficial, utilizarea unui nou tip de armament autonom pe câmpul de luptă: robotul de tip „aruncător de flăcări” denumit Krampus, un vehicul terestru fără echipaj (UGV) dotat cu muniție termobarică, conceput integral pe plan local.