Ctitorii de modă nouă

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Ctitorii de modă nouă jpeg

Unora le place să se asigure că nu vor fi uitaţi. Nesiguri de recunoştinţa urmaşilor, îşi construiesc din timpul vieţii morminte somptuoase. Cînd vor să ţintească o dimensiune istorică, pentru că nu-s siguri că faptele lor vor fi cu adevărat memorabile, încearcă să înlocuiască memoria colectivă cu cea a pietrei sau a altor materiale rezistente la umezeală.

Unii îşi fac statui încă din timpul vieţii. În cazul lui Everac, al primarului din Belciugatele sau al unora mai puţin notorii, putem spune că-i simplă chestie de stil – dacă facem abstracţie de poluarea vizuală a spaţiului public. Mai trist e cînd un personaj dubios (l-am numit pe Iosif Constantin Drăgan, cunoscut şi drept ginerele generalului Guşă) mutilează un munte întreg, într-un parc natural (Porţile de Fier, golful Mraconia), pentru a pune să se cioplească o măgăoaie înaltă de 55 de metri, la baza căreia îşi înscrie numele, cu litere vizibile de pe malul sîrbesc: „Decebalus rex – Dragan fecit“ (evident, cele două nume ale personajelor „istorice“ sînt scrise cu litere de dimensiuni identice). În acest caz, megalomania individuală afectează peisajul natural, zgîriind atît privirile urmaşilor lui Decebal, cît şi pe ale slavilor de peste fluviu. Chiar mi-ar plăcea să aflu cine a aprobat, şi în baza cărei legi, monstruosul implant săvîrşit între 1994 şi 2004.

O altă apucătură de modă nouă este „ctitoria“ din bani publici. Nu ştiu cît de legal e ca Banca Naţională să finanţeze, la Hurezi, construcţia unui ansamblu de chilii mănăstireşti (incluzînd o luxoasă casă de oaspeţi). Probabil că legile sînt suficient de elastice ca să nu fie o problemă. Dar să adaugi, la intrarea în mănăstire, o placă de marmură pe care este inscripţionat numele guvernatorului BNR care a înlesnit generosul aport mi se pare expresia unei vanităţi nu tocmai creştineşti.

De fapt, mă simt furat atunci cînd, mergînd pe stradă, întîlnesc tot mai des plăcuţe cu mesaje de genul: „Această şcoală/parcare/stradă/panseluţă/etc. a fost renovată/înfiinţată/asfaltată/plantată/etc. de că­tre Primăria X, primar (general/interi­mar/sec­to­rial/etc.) Icsulescu“. Fiindcă e treaba Primăriei să repare şcoli, să înfiinţeze parcări (de preferat, nu în locul spaţiilor verzi), să asfalteze străzi, să planteze panseluţe, mi se pare redundant şi deci nedemn de consumat vopseaua. Că primarul vremelnic simte nevoia să-şi însuşească meritul (inexistent), legîndu-şi persoana aflată vremelnic într-o funcţie de servitor public (iertată fie-mi traducerea mot-à-mot) de un obiect care speră să‑i supravieţuiască, mi se pare o manifestare de ciocoism.

Uneori, iniţiativele astea se întorc împotriva autorilor. Un precursor al „mişcării“, la vremea respectivă primar al sectorului 5, s-a gîndit ca, în preajma alegerilor, să amenajeze la repezeală un spaţiu de joacă pentru copii, vopsit în culori vii şi, evident, dominat de inscripţia vizibilă cu „… de către Primarul XY“. Pentru maximă vizibilitate, spaţiul era amplasat în mijlocul unei intersecţii foarte aglomerate, poluată cît cuprinde şi la care nu ajungeai decît riscînd printre maşini viaţa copilului. Evident, a fost ţinta ironiilor şi a pierdut alegerile (crede şi acum că a fost furat la numărătoarea voturilor).

Un fost primar al Bucureştiului (scuzaţi, am uitat cum îl cheamă) scria în băşcălie, asta fiind tot ce ştia el să facă mai bine, pe placa de pe piciorul unui pod, că acesta a fost „început de Băsescu şi finalizat de Oprescu“. A omis personajul care continuase începutul, în vederea finalizării. Pe soclul statuii Regelui Carol I din faţa Bibliotecii Universitare a fost înşirat un întreg pomelnic de personaje care, chipurile, ar fi pus umărul la reînfiinţarea monumentului.

Zilele astea, vitrinele magazinelor de cartier sînt împînzite de afişe prin care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îndeamnă consumatorii să citească eticheta, să ceară bonul şi să ia atitudine (?). Chestia e că două treimi din suprafaţa afişului sînt ocupate de figura, în postură electorală, a domnului Paul Silviu Anghel, şeful Autorităţii. Aflu cu interes că domnul respectiv este (ce să vezi?) candidatul propus de UNPR la Primăria sectorului 5. Evident, afişele sînt tipărite din banii ANPC şi nici un comerciant din sector nu a putut refuza afişul cu pricina.

Am spus mai devreme „ciocoism“? Da, pentru că personajele respective răstoarnă ordinea firească a lucrurilor. Există, în viaţa cetăţilor, deţinători ai unor funcţii publice cărora pos­te­ritatea sau, mai rar, contemporanii au simţit nevoia să le mulţumească pentru modul exemplar în care şi-au servit cetăţenii. În aceste situaţii, le clădesc statui, le scriu numele pe plăci mai mici sau mai mari, din materiale mai ieftine sau mai nobile, după meritul fiecăruia. Ceilalţi sînt daţi uitării. Dar să-ţi mulţumeşti singur, folosind pentru asta banii cetăţenilor, e curată uzurpare. Aşa cum ciocoiul maimuţăreşte boierul, ocupanţii vremelnici ai funcţiilor publice maimuţăresc adevăraţii oameni ai cetăţii.

Aflu că la Consiliul General al Municipiului Bucureşti a apărut, în preajma alegerilor, o iniţiativă care să interzică prezenţa plăcuţelor cu numele primarilor în funcţie în parcuri şi suprafeţe verzi amenajate. Eu aş propune să fie interzise de oriunde. Costul lor (şi al înlăturării) să le fie imputat şi, după demontare, să fie aruncate în curţile respectivilor primari.

Mircea Kivu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.