CSF? NCSF!

Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
CSF? NCSF! jpeg

Se pare că există o regulă apocrifă conform căreia știrile proaste fac audiență mai mare decît cele bune (trenul care sosește la timp nefiind, în principiu, o știre). De aceea, de îndată ce deschidem ziarul (mai rar) sau televizorul (prea des) aflăm despre: accidentele de pe șosea, prețurile care au crescut, războiul iminent, incendii, COVID, poluare, soții maltratate, acte de corupție, secetă (niciodată simultan cu inundații). Toate, însoțite de imagini cu puternic impact emoțional. Știrile pozitive sînt și ele negative, de genul „coruptul X a fost condamnat cu suspendare”.

E posibil ca, în România, fenomenul să fie accentuat de faptul că, pînă la căderea comunismului, știrile negative erau pur și simplu interzise (cu excepția celor petrecute în lumea capitalistă). Îmi amintesc că, la un moment dat, anunțurile mortuare de la rubricile de mică publicitate erau limitate la un ferpar per decedat. Deși afirmată în doctrina socialismului științific drept principal motor al progresului, critica era permisă exclusiv de sus în jos și numai în situații excepționale (îmi amintesc emoția produsă de desființarea, de la înalta tribună a plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a romanului lui Nicolae Breban Bunavestire).

Efectul este că astăzi, observînd frecvența enormă a știrilor despre – să zicem – violuri, nu putem ști dacă acest tip de criminalitate a luat amploare sau, pur si simplu, înainte erau la fel de frecvente, numai că nu era voie să fie mediatizate. Ciudat e că și știrile despre grindină sînt mult mai frecvente acum decît înainte. Oricum, efectul asupra percepției publice este cert: toată lumea e convinsă că „înainte” era mai multă securitate pe străzi (ceea ce, într-un fel, e adevărat).

După 1990, s-a dat drumul la negativ. A explodat. Dreptul de a critica a venit la pachet cu nevoia publicului de a identifica răul. Pentru că ne place, deopotrivă, să arătăm greșelile altora și să ne lamentăm. Fenomenul era amplificat de apariția pluripartitismului, situație inedită. De la partidul unic, unanim adulat și simultan – la fel de unanim – detestat, apăruse un peisaj cu multiple ținte. Liberalii puneau toate relele în cîrca lui Iliescu, feseniștii îl umpleau de noroi pe Coposu, Cataramă se certa, pe rînd, cu Câmpeanu și cu Patriciu... Și lucrurile nu s-au simplificat deloc, de-atunci încoace.

Granița dintre critică și lamentare e extrem de subțire. Lamentarea înseamnă simpla constatare că ceva nu e bine – eventual, odată cu deplîngerea sorții celor care suportă consecințele. Critica e mai complicată, presupune și o explicare a mecanismelor producerii situației nefericite și, totodată, imaginarea posibilelor remedii.

După unii, presa n-ar trebui să se ocupe de critică – ea ar trebui să se rezume la prezentarea cît mai exactă și neutră a faptelor. După alții, consumatorul de știri nu trebuie abandonat în haosul evenimentelor – el trebuie ajutat să-și structureze percepțiile. Ambele poziții sînt extreme, de fapt este loc în mass-media și pentru analize aprofundate, și pentru factual. Problemele apar atunci cînd există dezechilibre între cele două componente sau – mai grav – quiproquo-uri.

Mediile care își propun să facă preponderent informare păcătuiesc prin excesiva ancorare în imediat. Altfel zis, lipsă de follow-up. Abundă știrile de genul: „S-a petrecut fapta X. Instituția Y anchetează cazul” sau „Demnitarul Z a promis că...”. După care nu mai urmează nimic. Nici din partea instituțiilor în cauză, nici – mai grav – din partea jurnaliștilor. Mi-ar plăcea grozav ca una din televiziunile sau unul din radiourile de știri să aibă o emisiune săptămînală în care să facă o trecere în revistă a principalelor subiecte din mass-media din urmă cu exact un an calendaristic. Să afle cum s-a finalizat ancheta. Dacă demnitarul a făcut ce a zis. Cu întrebări adresate actorilor implicați. Îmi place să cred că un asemenea demers ar aduce un plus de responsabilitate în spațiul public.

Această lipsă de perseverență din partea mediilor de informare aduce cu sine o deformare a percepției publice asupra realității. Probabil că sînt multe anchete pe care autoritățile le tărăgănează nepermis. Sau că cei mai mulți demnitari nu-și țin promisiunile. Dar poate că există și anchete finalizate sau promisiuni onorate. Numai că acestea nu sînt știri care să facă audiență. Cum am spus, interesante sînt doar știrile negative.

Această înlănțuire de vicii afectează mentalitatea publică, este indusă o stare de depresie colectivă. Impresia generală e că nimic bun nu se întîmplă, că orice efort de îndreptare a stării de fapt e inutil. Că n-ai ce să faci.

Mircea Kivu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

biserica fortificata de la Biertan (1) jfif
Perla gotică din inima Transilvaniei de văzut măcar o dată în viață. Se află în patrimoniul UNESCO și ascunde comori unicat
La numai 67 de kilometri de Sibiu, în inima Transilvaniei se află una dintre cele mai impresionante bijuterii istorice de pe teritoriul României. Inclusă în patrimoniul UNESCO încă din anul 1993 biserica fortificată de la Biertan este unul dintre obiectivele care trebuie văzute măcar odată-n viață.
mosquito 3860900 1280 jpg
Secretul natural împotriva țânțarilor: plantele care alungă insectele fără chimicale
Ți s-a întâmplat vreodată să stingi lumina și, în loc de liniște, să fii întâmpinat de bâzâitul enervant al unui țânțar?
horoscop webp
Horoscop duminică, 27 iulie. Nativii unei zodii trebuie să-și decidă viitorul, în timp ce alții se confruntă cu probleme de sănătate
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 27 iulie.
Donald Tusk in vizita la Kiev FOTO EPA EFE jpg
Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare cu Europa până în 2027: „Să rămânem concentrați și vigilenți”
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat sâmbătă, 26 iulie, că Rusia ar putea fi pregătită de un conflict armat cu Europa în următorii doi ani.
C 119B Flying Boxcar drops supplies near Chungju 1951 jpeg
Evenimentul care a marcat planeta după Al Doilea Război Mondial: „Ce s-a întâmplat atunci nu se poate aplica în Ucraina“
În urmă cu 75 de ani, comuniștii din Coreea dădeau semnalul unei ofensive totale pentru capturarea sudului țării, iar astfel izbucnea unul dintre cele mai sângeroase conflicte de după Al Doilea Război Mondial. Politolog american de origine română Greg Scărlătoiu, explică, pentru „Adevărul”.
image png
Emmanuel Macron, în lacrimi într-un montaj inedit la un an după JO Paris 2024. „Da, este AI"
Preşedintele francez Emmanuel Macron a publicat sâmbătă în social media un videoclip intitulat „Nostalgia JO de la Paris 2024”. În video, Macron apare extrem de emoţionat, cu ochii în lacrimi, însă cei care privesc cu atenţie pot vedea şi mesajul: "Da, este AI".
iancu de hunedoara
Scrisoarea lui Iancu de Hunedoara, după alungarea turcilor de la Belgrad
La 24 iulie 1456, după alungarea turcilor de la Belgrad, Iancu (Ioan) de Hunedoara îi scria regelui Ladislau Postumul, descriindu-i victoria obținută împotriva lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
Incendiu de proporții la Casa Muzeu din Cizer, județul Sălaj (© Ministerul Culturii)
Incendiu de proporții la casa muzeu „Lupuț din Cizer”, din județul Sălaj
Un incendiu de proporții a izbucnit, în cursul zilei de vineri, 25 iulie, în localitatea Cizer, județul Sălaj, care a afectat grav un obiectiv de patrimoniu de o valoare inestimabilă – Casa „Lupuț din Cizer”.
image png
„Spionul lui Putin” spune despre Zelenski că este marioneta Occidentului: „Poate fi înlocuit cu un papagal”
Viktor Medvedciuk, supranumit „Spionul lui Putin” după ce a fost arestat de serviciile secrete ucrainene în 2002 și eliberat ulterior într-un schimb de prizonieri cu Rusia, a declarat că Volodomir Zelenski este marioneta Occidentului.