„Criteriul este unul singur: a ști să citești!” - un dialog cu Simona KESSLER

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
„Criteriul este unul singur: a ști să citești!”   un dialog cu Simona KESSLER jpeg

Care mai sînt criteriile în funcţie de care publicul românesc cumpără/citeşte cărţi? S-au schimbat ele în ultimii ani? 

Dacă este adevărată statistica recentă potrivit căreia România e fruntaşă la analfabetism în Uniunea Europeană, criteriul este unul singur: a şti să citeşti! Pentru cei ce citesc în mod firesc,  nu cred ca s-a schimbat ceva. Cei preocupaţi de lectură îşi aleg cărţile fie după nevoie şi interes (cărţi profesionale, practice etc.), fie după gust şi plăcere (ficţiune literară sau comercială). Diferenţa între literatură şi maculatură trebuie să o facă fiecare după inteligenţă şi gust. Fără doar şi poate, critica literară are un cuvînt de spus dincolo de subiectivismul fiecărui individ cititor. De cumpărat, se cumpără, fireşte, după buzunar. Şi dacă este adevărat că societatea românească a sărăcit în ultimii douăzeci de ani, se poate spune că este şi un pic mai incultă.  

Cînd este vorba despre o carte valoroasă, „care contează“, cititorii se gîndesc în general la conţinut. În ce mod poate contribui la valoarea cărţii „imaginea“ ei?  

O copertă bună poate vinde şi o carte proastă, cu atît mai mult o carte bună. Dacă un cititor doreşte să citească un autor anume, nu se va împiedica însă de o copertă urîtă. În orice caz coperta trebuie să dea un feeling al conţinutului, fie că este o copertă de literă simplă şi elegantă,  fie  una „dramatică“ sau „lirică“, cu o imagine expresivă. O copertă bună înseamnă şi text adecvat şi bine proporţionat pe verso.  

Este în România traducerea un criteriu de diferenţiere între o carte bună şi una proastă?  

O traducere  proastă poate compromite o carte bună, dar o traducere bună nu poate face dintr-o carte proastă una bună. Cu cît un cititor este mai educat, cu atît mai mult ştie să recunoască şi să aprecieze o traducere bună. În cazul literaturii „uşoare“, de divertisment, nici editorii şi nici publicul cititor nu par să-şi pună problema calităţii traducerii; astfel, în mod doar aparent paradoxal, traducerea proastă a unor romane de Sandra Brown nu a împiedicat sute de mii de femei să le citească avid la începutul anilor ’90. 

De ce editorii români preferă pentru copii cărţile importate, şi nu sînt interesaţi să-şi „producă“ propriile cărţi?

Nu ştiu dacă se preferă neapărat cărţile importate pentru copii, cert este că sînt mai accesibile, fiind produse în Orientul Îndepărtat. Producţia locală este mai scumpă şi trebuie spus că nu este chiar uşor să faci cărţi pentru copii. Se cere experienţă şi un anume drag de-a îmbina povestea cu ilustraţia. Nemi, departamentul de carte pentru copii al Editurii Nemira, a început să publice în 2008  carte românească pentru copii, splendid ilustrată de tineri artişti români foarte talentaţi, dar costul ridicat a zădărnicit o iniţiativă foarte bună. 

Cum credeţi că se formează noua generaţie de cititori? Citeşte orice? Citeşte selectiv? Nu mai citeşte deloc? 

Sînt două teorii aici: unii spun că tinerii de azi nu mai citesc deloc, că sînt inculţi şi suficienţi şi că pentru ei tehnologia rules: computer, iPod, iPhone etc., alţii sînt de părere că dracul nu e chiar aşa de negru. Deşi nu-mi place să generalizez, cred însă că se citeşte mai puţin decît înainte de 1989, cînd cititul însemna refugiu, cultură şi divertisment, cînd lumea avea şi mai mult timp. După 20 de ani, pentru tînăra generaţie lectura nu mai e pe primul loc nici în informare şi instruire şi nici ca fun. Divertismentul s-a diversificat galopant, de la filme americane la telenovele hispanice, de la emisiuni de divertisment neaoş „supervulgar“ la „megaconcerte“, iar cititul a căzut în topul activităţilor cool.  Cultura nu e cool  pentru marea majoritate. Dar eu sînt  convinsă că există tineri care citesc cu plăcere, care au o deschidere firească spre cărţi, care au descoperit într-un cerc, e drept, mic, că e cool să citeşti. 

Cum se pot „revitaliza“ reeditările, clasicii? Este nevoie de promovare, de un concept modern?  

Şi un ever green trebuie udat din cînd în cînd. Fără doar şi poate, e nevoie de un concept modern în promovarea clasicilor, fie că e vorba de o ediţie critică, fie de o traducere nouă, fie de o concepţie grafică atractivă, fie de un format electronic care poate fi preferat de tineri. 

Avînd în vedere faptul că citiţi foarte mult şi cărţi de diferite facturi, care mai sînt pentru dvs. „cărţile care contează“?  

Pentru mine contează cărţile care mă însoţesc peste timp, care îmi sînt aproape asemeni prietenilor, la care mă pot întoarce oricînd fără să am surprize neplăcute. Ţin în bibliotecă ca pe un stîlp de rezistenţă Omul fără însuşiri de Robert Musil, dar nu trebuie neapărat să fie cărţi grele, pot pune alături şi o cărticică precum Anul iepurelui de finlandezul Arto Paasilinna, importante pentru mine sînt cărţile care îmi dau senzaţia că, pentru o clipă, înţeleg lucrurile şi care mă fac să mă simt bine. Citesc şi cărţi uşoare, de vacanţă, aşa cum beau limonadă rece pe caniculă, şi arunc cît colo cărţi care nu mă atrag de la primele pagini, asumîndu-mi subiectivismul. 

Simona Kessler este agent literar, directoarea agenţiei Simona Kessler International Copyright Agency.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.