ÔÇ×Criteriul este unul singur: a ╚Öti s─â cite╚Öti!ÔÇŁ - un dialog cu Simona KESSLER

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
ÔÇ×Criteriul este unul singur: a ╚Öti s─â cite╚Öti!ÔÇŁ   un dialog cu Simona KESSLER jpeg

Care mai s├«nt criteriile ├«n func┼úie de care publicul rom├ónesc cump─âr─â/cite┼čte c─âr┼úi? S-au schimbat ele ├«n ultimii ani? 

Dac─â este adev─ârat─â statistica recent─â potrivit c─âreia Rom├ónia e frunta┼č─â la analfabetism ├«n Uniunea European─â, criteriul este unul singur: a ┼čti s─â cite┼čti! Pentru cei ce citesc ├«n mod firesc,  nu cred ca s-a schimbat ceva. Cei preocupa┼úi de lectur─â ├«┼či aleg c─âr┼úile fie dup─â nevoie ┼či interes (c─âr┼úi profesionale, practice etc.), fie dup─â gust ┼či pl─âcere (fic┼úiune literar─â sau comercial─â). Diferen┼úa ├«ntre literatur─â ┼či maculatur─â trebuie s─â o fac─â fiecare dup─â inteligen┼ú─â ┼či gust. F─âr─â doar ┼či poate, critica literar─â are un cuv├«nt de spus dincolo de subiectivismul fiec─ârui individ cititor. De cump─ârat, se cump─âr─â, fire┼čte, dup─â buzunar. ┼×i dac─â este adev─ârat c─â societatea rom├óneasc─â a s─âr─âcit ├«n ultimii dou─âzeci de ani, se poate spune c─â este ┼či un pic mai incult─â.  

C├«nd este vorba despre o carte valoroas─â, ÔÇ×care conteaz─âÔÇť, cititorii se g├«ndesc ├«n general la con┼úinut. ├Än ce mod poate contribui la valoarea c─âr┼úii ÔÇ×imagineaÔÇť ei?  

O copert─â bun─â poate vinde ┼či o carte proast─â, cu at├«t mai mult o carte bun─â. Dac─â un cititor dore┼čte s─â citeasc─â un autor anume, nu se va ├«mpiedica ├«ns─â de o copert─â ur├«t─â. ├Än orice caz coperta trebuie s─â dea un feeling al con┼úinutului, fie c─â este o copert─â de liter─â simpl─â ┼či elegant─â,  fie  una ÔÇ×dramatic─âÔÇť sau ÔÇ×liric─âÔÇť, cu o imagine expresiv─â. O copert─â bun─â ├«nseamn─â ┼či text adecvat ┼či bine propor┼úionat pe verso.  

Este ├«n Rom├ónia traducerea un criteriu de diferen┼úiere ├«ntre o carte bun─â ┼či una proast─â?  

O traducere  proast─â poate compromite o carte bun─â, dar o traducere bun─â nu poate face dintr-o carte proast─â una bun─â. Cu c├«t un cititor este mai educat, cu at├«t mai mult ┼čtie s─â recunoasc─â ┼či s─â aprecieze o traducere bun─â. ├Än cazul literaturii ÔÇ×u┼čoareÔÇť, de divertisment, nici editorii ┼či nici publicul cititor nu par s─â-┼či pun─â problema calit─â┼úii traducerii; astfel, ├«n mod doar aparent paradoxal, traducerea proast─â a unor romane de Sandra Brown nu a ├«mpiedicat sute de mii de femei s─â le citeasc─â avid la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90. 

De ce editorii rom├óni prefer─â pentru copii c─âr┼úile importate, ┼či nu s├«nt interesa┼úi s─â-┼či ÔÇ×produc─âÔÇť propriile c─âr┼úi?

Nu ┼čtiu dac─â se prefer─â neap─ârat c─âr┼úile importate pentru copii, cert este c─â s├«nt mai accesibile, fiind produse ├«n Orientul ├Ändep─ârtat. Produc┼úia local─â este mai scump─â ┼či trebuie spus c─â nu este chiar u┼čor s─â faci c─âr┼úi pentru copii. Se cere experien┼ú─â ┼či un anume drag de-a ├«mbina povestea cu ilustra┼úia. Nemi, departamentul de carte pentru copii al Editurii Nemira, a ├«nceput s─â publice ├«n 2008  carte rom├óneasc─â pentru copii, splendid ilustrat─â de tineri arti┼čti rom├óni foarte talenta┼úi, dar costul ridicat a z─âd─ârnicit o ini┼úiativ─â foarte bun─â. 

Cum crede┼úi c─â se formeaz─â noua genera┼úie de cititori? Cite┼čte orice? Cite┼čte selectiv? Nu mai cite┼čte deloc? 

S├«nt dou─â teorii aici: unii spun c─â tinerii de azi nu mai citesc deloc, c─â s├«nt incul┼úi ┼či suficien┼úi ┼či c─â pentru ei tehnologia rules: computer, iPod, iPhone etc., al┼úii s├«nt de p─ârere c─â dracul nu e chiar a┼ča de negru. De┼či nu-mi place s─â generalizez, cred ├«ns─â c─â se cite┼čte mai pu┼úin dec├«t ├«nainte de 1989, c├«nd cititul ├«nsemna refugiu, cultur─â ┼či divertisment, c├«nd lumea avea ┼či mai mult timp. Dup─â 20 de ani, pentru t├«n─âra genera┼úie lectura nu mai e pe primul loc nici ├«n informare ┼či instruire ┼či nici ca fun. Divertismentul s-a diversificat galopant, de la filme americane la telenovele hispanice, de la emisiuni de divertisment neao┼č ÔÇ×supervulgarÔÇť la ÔÇ×megaconcerteÔÇť, iar cititul a c─âzut ├«n topul activit─â┼úilor cool.  Cultura nu e cool  pentru marea majoritate. Dar eu s├«nt  convins─â c─â exist─â tineri care citesc cu pl─âcere, care au o deschidere fireasc─â spre c─âr┼úi, care au descoperit ├«ntr-un cerc, e drept, mic, c─â e cool s─â cite┼čti. 

Cum se pot ÔÇ×revitalizaÔÇť reedit─ârile, clasicii? Este nevoie de promovare, de un concept modern?  

┼×i un ever green trebuie udat din c├«nd ├«n c├«nd. F─âr─â doar ┼či poate, e nevoie de un concept modern ├«n promovarea clasicilor, fie c─â e vorba de o edi┼úie critic─â, fie de o traducere nou─â, fie de o concep┼úie grafic─â atractiv─â, fie de un format electronic care poate fi preferat de tineri. 

Av├«nd ├«n vedere faptul c─â citi┼úi foarte mult ┼či c─âr┼úi de diferite facturi, care mai s├«nt pentru dvs. ÔÇ×c─âr┼úile care conteaz─âÔÇť?  

Pentru mine conteaz─â c─âr┼úile care m─â ├«nso┼úesc peste timp, care ├«mi s├«nt aproape asemeni prietenilor, la care m─â pot ├«ntoarce oric├«nd f─âr─â s─â am surprize nepl─âcute. ┼óin ├«n bibliotec─â ca pe un st├«lp de rezisten┼ú─â Omul f─âr─â ├«nsu┼čiri de Robert Musil, dar nu trebuie neap─ârat s─â fie c─âr┼úi grele, pot pune al─âturi ┼či o c─ârticic─â precum Anul iepurelui de finlandezul Arto Paasilinna, importante pentru mine s├«nt c─âr┼úile care ├«mi dau senza┼úia c─â, pentru o clip─â, ├«n┼úeleg lucrurile ┼či care m─â fac s─â m─â simt bine. Citesc ┼či c─âr┼úi u┼čoare, de vacan┼ú─â, a┼ča cum beau limonad─â rece pe canicul─â, ┼či arunc c├«t colo c─âr┼úi care nu m─â atrag de la primele pagini, asum├«ndu-mi subiectivismul. 

Simona Kessler este agent literar, directoarea agenţiei Simona Kessler International Copyright Agency.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.