Cortul, frate cu românul

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Cortul, frate cu românul jpeg

Vorba a făcut ocolul României în toate mijloacele de transport mediatic: „M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat.“ Nu e nevoie de identificarea rostitorului, îl ştie toată lumea. Iar asta e doar o probă din dosarul gîlcevei în jurul mingii. Sigur, fiind vorba de fotbal, nici nu prea ai avea la ce să te aştepţi. Dacă zăbovim, cu pupilele dilatate şi părul zbîrlit pe şiră, e vina noastră fiindcă preferăm hidrogenul sulfurat parfumului de zambile. Perfect, atunci să urcăm din smîrcurile Ligii I spre aerul alpin din Parlament. Şi să le descoperim aici pe sfioşeniile lor Nicolae Bacalbaşa („Dă cu labele, vezi că faci fractură, vezi, doamnă, că faci fractură şi pe urmă nu mai poţi să – aici, un gest de slavă zeului Onan – votezi“ – către Raluca Turcan) şi Corneliu Bichineţ („Aţi trecut de multe ori, stimate domnule scriitor, prin judeţul Vaslui şi nu v-a stricat nimeni rozeta“).

Ce leagă aceste derapaje din domenii care în mod normal n-ar trebui să aibă multe puncte de intersecţie? Presa. Mai precis, jubilaţia ei clocotitoare în faţa certurilor, a injuriilor, a apostrofărilor cu vorbe mai greu de găsit în dicţionare. Sigur, orice ziarist care consemnează şi reproduce insanităţi va invoca alibiul datoriei de a-şi informa publicul. Cum s-ar zice, „nimeni nu trebuie a mînca de la datoriile ce ne impun sfînta Constituţiune“ (a deontologiei). Aşa s-a întîmplat cu fiecare monstru pe care cine ştie ce doctor Frankenstein hăituit de simţul datoriei s-a simţit obligat să-l asambleze şi să-i dea drumul în lume. Ştim însă de la Mary Shelley că, odată sloboziţi, asemenea monştri nu mai pot fi chemaţi la ordine şi întinşi la loc pe masa din laborator. Au viaţa lor, cu care intră în viaţa noastră.

Celălalt argument justificativ al propagatorilor de certuri, mizerii şi schimburi de trivialităţi în spaţiul public e nevoia de antren şi variaţie. Celor care se declară sătui de programele TV infestate de Leo, Bianca, Guţă şi ceilalţi li se va răspunde cu o indignare de mahala: dar ce-aţi vrea, doar muzică preclasică, documentare despre budism, prognoze financiare şi filme de artă? Se mai distrează omul, după o zi de muncă. Ia mai toarn-un răhăţel, / Să ne veselim niţel. Nu vă mai purtaţi ca nişte ciocli, gustaţi viaţa din plin, cu toate aromele ei dulci sau tari, ameţitoare sau amuţitoare.

Indiferent dacă argumentele conving sau nu, presa îşi vede de treabă şi livrează calupuri după calupuri de Românie cu atît mai fascinantă, cu cît foloseşte mai puţine farduri. În acest efort nesmintit şi uneori nesimţit, „ceartă“ şi-a cîştigat, cu trudă şi perseverenţă, locul de click-bait printre celelalte cîrlige şi declanşatoare de curiozitate publică, fie ele cuvinte („şoc“, „bombă“, „incredibil“) sau enunţuri („n-o să-ţi vină să crezi“, „o să rămîi mut de uimire“, „n-o să ghiceşti niciodată“). Iar dacă ziaristul plecat la vînătoare de cititori vrea să nu-şi irosească gloanţele, metoda cea mai sigură e recursul la superlativul lui „ceartă“, şi anume „ceartă ca la uşa cortului“.

Pentru exemplificare, iată cîteva titluri din ultimele recolte:

„Ceartă ca la uşa cortului între Lia Olguţa Vasilescu şi Grindeanu“! (www.nasultv.ro, 13 mai 2017)

„Ceartă ca la uşa cortului în Parlament“ (www.gandul.info, 9 mai 2017). E vorba de sistemul bielă-manivelă (sau Bacalbaşa-Bichineţ) al insultei, evocat mai sus.

„Ceartă ca la uşa cortului pe Legea salarizării“ (www.mediafax.ro, 27 iunie 2017).

„Ceartă ca la uşa cortului într-o emisiune TV între Boureanu şi Pelican“ (ce frumoasă pildă de zoomahie, cu aluzii david-goliatiene) (www.youtube.com, 8 iunie 2017)

„Ceartă ca la uşa cortului în Consiliul Judeţean Vaslui pentru cetăţenii din Rebricea (www.vremeanoua.ro, 27 mai 2017)

„Ceartă ca la uşa cortului pe plajă între concurenţi“ (casting.kanald.ro). Pentru cei interesaţi, e vorba de disputarea unui loc în platoul emisiunii de dezbatere şi alonjă spirituală Te vreau lîngă mine.

„Ceartă ca la uşa cortului în cea mai mare catedrală din Cluj“ (www.stirilekanald.ro, 8 mai 2017).

„Ceartă ca la uşa cortului între Conte şi Mourinho“ (www.libertatea.ro, 14 martie 2017).

„Ceartă ca la uşa cortului între Moise Guran şi Eugen Nicolicea“ (www.curentul.ro, 14 iunie 2016).

Concluzia e simplă. A venit momentul să ne părăsim apartamentele, să ieşim din case, să plecăm din vile. Să ne mutăm cu toţii la cort – cu sau fără uşă, preferabil cu. Căci, aflăm din presa noastră încleiată în clişee, cortu-i frate cu românul. 

Radu Paraschivescu este scriitor, jurnalist şi traducător.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.