Corporatismul mare ┼či corporatismul mic

┼×tefania MIHALACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Corporatismul mare ┼či corporatismul mic jpeg

Termenul ÔÇ×corporatismÔÇť e folosit de rom├óni cu maxim─â lejeritate ┼či dezinvoltur─â, cum se ├«nt├«mpl─â ori de c├«te ori ace┼čtia ├«nva┼ú─â un cuv├«nt nou. Datorit─â unor circumstan┼úe de ordin istorico-sociologic, con┼úinutul pe care acesta ┼či-l contureaz─â ├«n imaginarul public are ┼či o evolu┼úie discret─â de nuan┼úe. A ap─ârut, cred, la vreo ┼čapte-zece ani dup─â Revolu┼úie, odat─â cu primele sedii de firme mai de Doamne-ajut─â, ┼či a continuat s─â prind─â r─âd─âcini mai ales odat─â cu apari┼úia b─âncilor unde rom├ónul putea s─â vad─â mobilier de birou mai frumos dec├«t mobila lui de sufragerie, gresie de care el ├«nc─â nu avea acas─â, b─âi care pe vremea aceea p─âreau culmea luxului. Rom├ónii intrau timizi ┼či plecau ├«nc├«nta┼úi.

Apoi, ceva mai t├«rziu, ┼či-au deschis filiale ├«n Rom├ónia multina┼úionale celebre. Tinerii absolven┼úi de ASE de atunci au avut ┼čansa vie┼úii lor: s─â se angajeze ├«ntr-una dintre ele ┼či s─â c├«┼čtige salarii la care atunci nimeni nu visa. Ast─âzi ei s├«nt oamenii mereu la costum, ├«n Jeep-uri cu/f─âr─â ┼čofer, cu ceasuri scumpe, costume ┼či pantofi de firm─â. S├«nt oamenii aceia mereu gr─âbi┼úi, cu o min─â preocupat─â ┼či cu vocabular ├«mp─ânat de meeting, leadership, consultant (pronun┼úat ca ├«n englez─â), management level, content, deadline, sau barbarismele a prioritiza, a focusa ┼č.a.m.d., nu c─â limbajul ar fi neap─ârat vreo problem─â sau c─â ar mai inhiba pe cineva. S├«nt cei care ajung seara foarte t├«rziu acas─â, ├«n apartamente cam goale (┼či din cauza mobilierului minimalist), ┼či m─ân├«nc─â, ├«n fa┼úa televizorului, ceva semipreparat sau comandat, exact ca ├«ntr-un film de categorie B de la Hollywood.

De fapt, corporatismul ├«n varianta vestic─â a ├«nceput cu totul altfel ┼či are o alt─â defini┼úie: ÔÇ×Doctrin─â social-politic─â ┼či economic─â, ap─ârut─â dup─â Primul R─âzboi Mondial, care preconiza ├«nlocuirea sindicatelor muncitore┼čti cu corpora┼úii, organiza┼úii profesionale din care s─â fac─â parte at├«t muncitorii, c├«t ┼či patronii, precum ┼či ├«nlocuirea Parlamentului cu o reprezentan┼ú─â na┼úional─â a corpora┼úiilorÔÇť (conform DEX online). Corpora┼úia ar deveni, astfel, principul de baz─â al func┼úion─ârii societ─â┼úii, iar societatea ├«n sine ar fi v─âzut─â ca un corp guvernat de un func┼úionalism pragmatic. Statul corporatist exist─â ├«n baza unei ierarhii stricte ├«n cadrul c─âreia individul conteaz─â numai prin prisma func┼úiei pe care o ├«ndepline┼čte. Majoritatea criticilor s─âi deconspir─â avantajele pe care le presupune formula combinat─â dintre aspectul politic ┼či cel economic al doctrinei: ea d─â na┼čtere unor organisme politice concepute s─â protejeze interesele economice ale unor straturi sociale dominante.

Folosind cuvintele unuia dintre ace┼čti critici, corporatismul la el acas─â este un socialism pentru burghezi.
Dac─â ├«n America ├«ns─â, conceptul are parte de critici vehemente, ├«ntr-o ┼úar─â postcomunist─â ca Rom├ónia, el a ajuns complet dezbr─âcat de istoria sa teoretic─â, prezent mai ales prin icon-urile legate de bun─âstare material─â ┼či prestigiu social. Cu toate acestea, mi se pare c─â exist─â ┼či o explica┼úie subliminal─â pentru care a┼ča-zisul corporatism este asimilat la rom├óni ├«ntr-un mod complet ne-critic: ├«ntr-un fel similar propagandei comuniste, prin corporatism ┼či sistemul s─âu de valori se vinde, de fapt, iluzia corpului, pentru a se asigura eficien┼úa func┼úionalit─â┼úii.

Capitalismul ┼či socialismul se ├«nt├«lnesc ├«n iluzia corporal─â, a nevoii de a apar┼úine, de a fi una cu un sistem ÔÇô singura modalitate de a garanta c─â vei fi purtat mai departe din func┼úie ├«n func┼úie ┼či din treapt─â ├«n treapt─â. Paradoxal, poate c─â tocmai istoria ├«ntunecat─â a reprim─ârii individualit─â┼úii ├«i face pe rom├óni s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze cu at├«ta efuziune un sistem care face cam acela┼či lucru, dar ├«ntr-un mod mult mai cald ┼či mai prietenos, mult mai atent cu ├«ntre┼úinerea iluziilor.

Astfel, rom├ónii nu bag─â de seam─â c├«nd stau ore ├«ntregi peste program f─âr─â s─â fie pl─âti┼úi, nu au nimic ├«mpotriv─â s─â-┼či modeleze atitudinea ├«ntr-o direc┼úie c├«t mai pro-activ─â ┼či mai conform─â cu valorile companiei. Aceast─â situa┼úie, la r├«ndul ei, e cu dou─â t─âi┼čuri, pentru c─â principiul func┼úionalit─â┼úii sufer─â adesea modific─âri din cauza dorin┼úei rom├ónului de a parveni prin mijloace specifice. P├«n─â la managerul cel mare, str─âin, managerii cei mici, rom├óni, ├«┼úi iau sufletul de corporatist fidel. Sau cine nu a v─âzut ├«ntr-o corpora┼úie o secretar─â seduc─âtoare care hot─âr─â┼čte cine este promovat ┼či cine nu?

Cu Poemele secretarei am ├«ncercat s─â surprind aceste dou─â tipuri de sabotaj, cel al ÔÇô s─â-i spunem a┼ča ÔÇô corporatismului mare, vestic, care te eficientizeaz─â ┼či te anuleaz─â, seduc├«ndu-te cu speran┼úele unei false str─âluciri profesionale pe care, foarte adesea, nu o po┼úi atinge, pentru c─â urmezi o direc┼úie dinainte trasat─â ┼či urci nesf├«r┼čitele trepte ale structurii ierarhice, ┼či pe cel inerent corporatismului mic, rom├ónesc, care aduce dup─â sine la birou b├«rfa, cinismul, vulgaritatea ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, afacerile oneroase. La mijlocul celor doi curen┼úi se afl─â un personaj numai bun de sacrificat: o fat─â competent─â, dar bovaric─â, o fat─â care are imensa naivitate de a urma valorile corporatiste ├«n litera lor, ajung├«nd s─â se ├«ndoape cu c─âr┼úi motiva┼úionale ┼či cu mesaje de tipul ÔÇ×cum s─â c├«┼čtigi XÔÇť, ÔÇ×zece pa┼či ca s─â devii YÔÇť. C─âlc├«ndu-┼či ├«n picioare voca┼úia interioar─â care o ├«ndeamn─â s─â fie mai degrab─â poet─â, Andrada Panu ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â ÔÇô cu aceea┼či intensitate ┼či un fel de idealism aproape nobil ├«n literalitatea sa ÔÇô corporatismul mare, pentru a fi, ironic, ucis─â de corporatismul mic, ├«n spe┼ú─â de regulile nescrise ale business-ului d├«mbovi┼úean.

┼×tefania Mihalache este scriitoare, autoare a romanului Poemele secretarei (Polirom, 2010), carte a c─ârei ac┼úiune se desf─â┼čoar─â ├«n mediul corporatist din Rom├ónia.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.