Corpora┼úiile ┼či seduc┼úia imaginii - interviu

Liviu CHELCEA
Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Corpora┼úiile ┼či seduc┼úia imaginii   interviu jpeg

Care ar fi diferen┼úa ├«ntre o corpora┼úie ┼či o firm─â obi┼čnuit─â? E ceva care le distinge?

Nu cred c─â exist─â o defini┼úie foarte clar─â a corpora┼úiilor, doar una legal─â, mai ales ├«n SUA. Dar, ├«n sensul mai larg, se refer─â la firme de dimensiuni mari. Apoi, ├«n cazul corpora┼úiilor, exist─â o component─â care ┼úine de cultur─â, de mod de lucru, de interac┼úiune, disciplin─â cotidian─â. Exist─â studii sociologice, printre care unul clasic din anii ÔÇÖ50, Omul organiza┼úional de William H. White, care a avut mare succes, dincolo de audien┼úele academice. El a fost pl─âtit de revista Forbes pentru a face cercetare la firmele General Electric ┼či Ford. Autorul a fost l─âsat s─â studieze firmele de acest gen ┼či a reie┼čit c─â ele pun pre┼ú pe execu┼úie, pe opera┼úiuni, conformism la serviciu, mai degrab─â dec├«t pe antreprenoriat, inova┼úie ┼či creativitate.

Supravegherea tehnologic─â, soft

Modul de muncă corporatist, atît de riguros, are vreo legătură cu etica protestantă de care a vorbit Max Weber? Se încadrează el în spiritul capitalismului?

Nu, s├«nt lucruri diferite. ├Än prezent e vorba de ceea ce se nume┼čte clasa corporat─â transna┼úional─â, oameni care, indiferent de loc, geografie, au un anumit stil de munc─â ┼či de via┼ú─â. Povestea lui Weber a fost reevaluat─â ├«n fel ┼či chip, fiind un pic dep─â┼čit─â, ├«n sensul c─â una este s─â fii un individ care munce┼čte mult, nu cheltuie┼čte ┼či este cump─âtat, ├«n sensul doctrinei calviniste, pentru a vedea semnele salv─ârii, altceva este s─â lucrezi la o firm─â mare, care de multe ori func┼úioneaz─â pe alte principii dec├«t ethosul salv─ârii. Specula financiar─â, de exemplu, at├«t de practicat─â ├«n prezent ├«n economiile contemporane, nu are nici o leg─âtur─â cu etica protestant─â, dup─â cum nici formele de consum ┼či hiperconsum nu prea recomand─â litera scrierilor lui Weber.

Pe de alt─â parte, ├«n cadrul corpora┼úiilor s├«nt oameni care muncesc foarte mult, pentru care exist─â pu┼úini timpi mor┼úi ├«n programul de lucru. Nu este vorba de o etic─â ÔÇ×exemplar─âÔÇť sau de h─ârnicia angaja┼úilor, ci mai degrab─â de disciplinarea for┼úei de munc─â. ├Än cultura actual─â a muncii, exist─â tehnici de supraveghere foarte subtile, ca de exemplu monitorizarea cu cartel─â a mi┼čc─ârii ├«n─âuntrul ┼či ├«n afara spa┼úiului de lucru. Monitorizarea e soft, rece, tehnologizat─â. ├Än sociologie, exist─â diferen┼úa ├«ntre ceea ce se cheam─â ÔÇ×putere despotic─âÔÇť ┼či ÔÇ×putere infrastructural─âÔÇť. Puterea despotic─â presupune un tiran care intimideaz─â, ac┼úioneaz─â direct, asigur─â colaborare, disciplin─â etc. Puterea infrastructural─â, cel pu┼úin ├«n cultura firmelor, ac┼úioneaz─â mai subtil: amplasarea birourilor la o anumit─â distan┼ú─â unul de altul, monitorizarea Internetului ┼č.a.m.d. Pare un mediu civilizat, dr─âgu┼ú, dar, de fapt, e foarte strict. ┼×tiu cazul unei firme din agricultur─â, str─âin─â, unde micile ÔÇ×ciupeliÔÇť de timp ┼či tentative de furt al materiilor prime de c─âtre ┼čoferi au fost rezolvate prin amplasarea de GPS-uri.

A┼čadar, nu prea e loc pentru disiden┼úi.

Corpora┼úiile nu s├«nt medii democratice, ap─ârute ├«n urma dezbaterilor ┼či consensului. Pe l├«ng─â alte lucruri, s├«nt ┼či forme de putere. Exist─â, desigur, mici acte cotidiene de rezisten┼ú─â, de exemplu am auzit de situa┼úii ├«n care c├«te trei-patru oameni ies s─â fumeze cu cardul unuia singur. Munca ÔÇô la birou sau ├«n alt─â parte ÔÇô nu este doar un proces economic de producere de valoare, e ┼či unul cultural, ├«n m─âsura ├«n care are leg─âtur─â cu semnifica┼úia pe care o dau indivizii asupra lucrurilor pe care le fac, cu disciplina corporal─â, cu gesturile, cu coduri de limbaj, de ├«mbr─âc─âminte ┼č.a.m.d. E gre┼čit s─â credem c─â undeva exist─â cultura ┼či societatea, iar separat, un domeniu rece, non-social, non-cultural, al economiei.

De la un termen-limit─â la altul

Care e motivul pentru care at├«┼úia oameni tineri ┼či inteligen┼úi s├«nt atra┼či de corpora┼úii? Faptul c─â pot face parte dintr-un grup de ale┼či?

Unele motive, evidente, ┼úin de salarii, beneficii, apoi de prestigiu, de asocierea cu o entitate economic─â puternic─â. Apoi, e vorba de seduc┼úia imaginii asociate cu munca de birou: firm─â mare, spa┼úii curate, oameni bine ├«mbr─âca┼úi. Pe m─âsur─â ce avanseaz─â ├«n ÔÇ×carier─âÔÇť, apar aspecte la care nu se a┼čteapt─â, cum ar fi munca peste program, team-building la sf├«r┼čit de s─âpt─âm├«n─â, sacrificarea timpului personal, pentru organiza┼úie.
 
Presiunea e foarte mare. Poate se manifest─â mai pu┼úin ├«n cazul culturii muncii din Europa, dar ├«n SUA se presupune c─â p├«n─â pe la 35 de ani trebuie s─â fi reu┼čit. Exist─â, de exemplu, un studiu despre inginerii IT din Silicon Valley, unde se men┼úioneaz─â c─â via┼úa nu se desf─â┼čoar─â ├«n func┼úie de ritmurile conven┼úionale ale timpului ÔÇô ├«nceputul ┼či sf├«r┼čitul muncii, restul zilei, ziua urm─âtoare, week-end etc., ci ├«n func┼úie de proiectele pe care firmele le au. Oamenii ajung s─â lucreze de la un termen-limit─â la altul, cu costurile sociale ┼či personale aferente. De aici apar ┼či discu┼úiile despre echilibrul ├«ntre munc─â ┼či via┼ú─â.

Ce se ├«nt├«mpl─â, din punct de vedere psihologic, cu cei care nu se pot adapta ├«ntr-un astfel de mediu? Se simt ca ni┼čte rata┼úi?

┼×i da, ┼či nu. Unii, care ajung la o uzur─â pronun┼úat─â dup─â c├«┼úiva ani de munc─â, se g├«ndesc la ipostaza de free-lanceri, de deschidere a unei firme individuale, unde s─â aduc─â ┼či clien┼úii de la vechea firm─â, un pas c─âtre redob├«ndirea controlului asupra timpului personal. Exist─â oameni care au fost hiperactivi de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, cum ar fi Mihai Ghyka, ┼či care vor s─â fac─â o pauz─â. Dincolo de etapele individuale prin care trece fiecare, cultura de corpora┼úie ├«n Rom├ónia s-a structurat mult mai clar. La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, tinerii erau ├«n stare s─â lucreze c├«te 12-16 ore pe zi pentru 200 de dolari, acum s├«nt al┼úi parametri, alte exigen┼úe, acum cei care intr─â ┼čtiu ce merit─â ┼či ce nu. Op┼úiunile, beneficiile ┼či riscurile s├«nt mai bine conturate, ├«n compara┼úie cu anii ÔÇÖ90.

Recesiunea economic─â din ultimii ani schimb─â cumva ideea succesului corporatist?

Nu. Nu exist─â o reconsiderare la modul radical a ceea ce ├«nseamn─â organizare economic─â ┼či stil de via┼ú─â corporatist. ├Än urma crizei, ideea care s-a impus, cel pu┼úin ├«n SUA, este aceea c─â s├«nt oameni care au jucat incorect ┼či care poart─â responsabilitatea, mai degrab─â dec├«t c─â anumite practici corporatiste pot provoca asemenea crize. Prestigiul ideii de corpora┼úie nu s-a schimbat. ├Än general, ├«n vremuri de criz─â, angaja┼úii s├«nt dispu┼či s─â lucreze mai mult pentru bani mai pu┼úini. De exemplu, ├«mi spunea cineva de la o firm─â de resurse umane c─â firme relativ ÔÇ×obi┼čnuiteÔÇť au angajat oameni cu mult─â experien┼ú─â corporatist─â, care nu trebuie s─â mai treac─â prin training-uri ┼či formare profesional─â ÔÇô altminteri costisitoare.

Specificul românesc

Există ceva specific în modul în care a fost adoptată experienţa corporatistă în România, o culoare locală?

S├«nt ┼či lucruri care ┼úin de culoarea local─â. De exemplu, povestea cu confiden┼úialitatea salariilor, unul dintre tabuurile cele mai stricte ├«n firmele mari din Occident. Din c├«te am observat, din mai multe exemple, salariile s├«nt un fel de ÔÇ×secret publicÔÇť ├«n Rom├ónia, ├«n sensul c─â oamenii vorbesc foarte mult despre asta, de┼či teoretic ar putea s─â ├«nsemne rezilierea contractului de munc─â. O fac din motive diferite: dac─â salariile s├«nt prea mici, lamentarea reprezint─â o leg─âtur─â social─â cu ceilal┼úi ÔÇô ne str├«ngem s─â vorbim ┼či s─â ne pl├«ngem ÔÇô, iar dac─â salariul e mare, trebuie ca al┼úii s─â ┼čtie c├«t de buni s├«ntem. Alte nuan┼úe locale ┼úin de organizarea social─â, cum este cazul mobilit─â┼úii for┼úei de munc─â. ├Än SUA, de exemplu, mobilitatea e foarte ridicat─â, exist├«nd cazuri extreme ├«n care so┼úul lucreaz─â ├«ntr-un ora┼č, so┼úia ├«n altul ┼či se ├«nt├«lnesc ├«n week-end. La noi, angaja┼úii accept─â mai greu s─â se mute din ora┼čul lor pentru posturi mai bine pl─âtite, chiar ├«n cadrul aceleia┼či firme. Asta se datoreaz─â modelului de familie care exist─â ├«n Rom├ónia, ata┼čamentului fa┼ú─â de rude ┼či prieteni. Alt─â situa┼úie local─â: apare o sucursal─â, un punct de lucru al unei firme mari ├«ntr-un ora┼č mai mic; primarul, viceprimarul, poli┼úistul ├«ncearc─â s─â le for┼úeze m├«na s─â angajeze cunoscu┼úi de-ai lor.

Corporaţiile produc ceva concret (încălţăminte, lactate etc.) sau se găsesc cu precădere în zona financiar-bancară, avocatură etc.?

Merg m├«n─â ├«n m├«n─â, de obicei. O companie care produce automobile, ca s─â aib─â ac┼úiunile bine cotate la burs─â, trebuie s─â primeasc─â anumite calificative de la firme de audit care gestioneaz─â credibilitatea, riscul, valoarea. Exist─â situa┼úii ├«n care firmele se mut─â ├«n alte spa┼úii geografice ale lumii, nu neap─ârat pentru c─â vor s─â se extind─â, ci pentru c─â au contracte cu anumite companii ┼či trebuie s─â vin─â ┼či ei, pentru a asigura o omogenitate a opera┼úiunilor. General Motors avea un contract cu o firm─â de publicitate, exist├«nd obliga┼úia ca acolo unde compania ├«┼či deschide un punct de v├«nzare sau de produc┼úie, s─â vin─â ┼či firma respectiv─â. Din anii ÔÇÖ70 ├«ncoace, pe m─âsur─â ce firmele ├«┼či descentralizau produc┼úia prin outsourcing, se centralizau sediile de firme ├«n ora┼čele mari, gen New York, Londra sau Tokio, fiindc─â exista nevoia de proximitate cu firme de consultan┼ú─â, de publicitate, cu profil juridic ┼či mai ales de servicii financiare. Acest fenomen a dus la mari aglomer─âri de sedii de firme ├«n aceste metropole.

C├«nd ajungi la concluzia, pragmatic vorbind, c─â raportul bani-timp de lucru e prea dezechilibrat ┼či ai ┼či alte posibilit─â┼úi, de ce mai continui s─â lucrezi?

Unii continu─â, al┼úii nu. Firmele au ┼či o component─â cultural─â ├«n sens antropologic, nu reprezint─â numai un loc de unde ├«┼úi iei salariul. S├«nt multe strategii de generare a ├«n┼úelesului, a semnifica┼úiei, de cooptare a loialit─â┼úii din partea membrilor. Exist─â studii antropologice despre activit─â┼úile conexe de la firme, de genul team-building, training-uri, lucruri care s├«nt pe muchia dintre interiorul ┼či exteriorul firmei, dintre timp liber ┼či timp de munc─â, care par excentrice din punct de vedere cotidian. Se pot da exemple comice, de la team-building-uri, cum ar fi tehnicile de sporire a creativit─â┼úii, p├«n─â la lucrurile ÔÇ×recreativeÔÇť pe care oameni trecu┼úi de o anumit─â v├«rst─â s├«nt ├«ncuraja┼úi s─â le fac─â. Cineva mi-a povestit de cazul unei doamne mai corpolente care a trebuit s─â se dea pe tirolian─â, fiind aplaudat─â de colegi c─â a reu┼čit ÔÇ×s─â-┼či for┼úeze limiteleÔÇť ┼či s─â fac─â fa┼ú─â ÔÇ×provoc─âriiÔÇť.

Liviu Chelcea este antropolog, pred─â la Facultatea de Sociologie ┼či Asisten┼ú─â Social─â, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte: Bucure┼čtiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare ┼či regenerare urban─â, Polirom, 2008. 

a consemnat M─âd─âlina ┼×CHIOPU  
 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.