Corpora┼úiile din Rom├ónia ┼či ÔÇ×cuiul din pantofÔÇť

Bogdan Iuliu HOSSU
Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ca mod de organizare, corpora┼úiile s├«nt foarte populare pentru c─â au o capacitate sporit─â de a ob┼úine capital ┼či, implicit, ofer─â ac┼úionarilor posibilitatea de a profita de cre┼čterea companiei, ├«n condi┼úiile dispers─ârii riscului ┼či a unui foarte mare grad de libertate de mi┼čcare din punct de vedere economico-financiar. Foarte profitabile, acestea atrag, pe de o parte, for┼ú─â de munc─â, iar pe de alta, fiind o surs─â de venit la buget, prin impozitele pe care le pl─âtesc, beneficiaz─â de o anume toleran┼ú─â din partea statului ┼či a organismelor sale.

├Än Rom├ónia nu exist─â un cod al corpora┼úiilor. Mai mult, nici nu exist─â interes pentru realizarea acestuia, cu at├«t mai mult cu c├«t se afirm─â faptul c─â legisla┼úia ├«n vigoare con┼úine dispozi┼úii, prevederi ┼či obliga┼úii care revin corpora┼úiilor, prevederi despre care se consider─â c─â s├«nt suficiente pentru ca activitatea acestora s─â fie reglementat─â legal. Legea Companiilor, Codul Comercial, Legile care reglementeaz─â pia┼úa de capital ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, Legea Insolven┼úei ┼či Codul Muncii con┼úin referiri la adresa corpora┼úiilor.

La polul opus se afl─â sindicatele. Dac─â o corpora┼úie ├«┼či vinde marfa, indiferent care ar fi aceasta, scopul politicilor sindicale este acela de a cere, ├«n cadru legal, respectarea drepturilor for┼úei de munc─â ┼či a nevoilor acesteia. Este evident faptul c─â interesele corpora┼úiilor ┼či cele ale sindicatelor s├«nt opuse ┼či, de cele mai multe ori, conflictuale. Practica sindical─â din Rom├ónia a dovedit c─â, din punct de vedere al intereselor corpora┼úiilor, sindicatele s├«nt privite ca un ÔÇ×cui ├«n talp─âÔÇť, reac┼úia natural─â a mediilor corporatiste fiind aceea de a evita, bloca ┼či, ├«n ultim─â instan┼ú─â, de a refuza dezvoltarea structurilor sindicale ├«n cadrul corpora┼úiilor care ┼či-au extins activitatea ├«n Rom├ónia.

├Än mediile corporatiste, sindicatele s├«nt, ├«n general, slab reprezentate. Dar situa┼úiile variaz─â, ├«n mod particular, de la caz la caz. Dac─â la nivelul corpora┼úiei McDonaldÔÇÖs organizarea sindical─â este cu des─âv├«r┼čire interzis─â, la nivelul unor corpora┼úii din mediile bancare (cum ar fi Bancpost sau Raiffeisen), organiza┼úiile sindicale s├«nt bine reprezentate, foarte active ┼či, cel mai important, considerate parteneri sociali reali ai institu┼úiei. Ce anume face diferen┼úa? Bancpost ┼či-a organizat ┼či consolidat structura sindical─â a angaja┼úilor ├«n perioada ├«n care institu┼úia era integral de┼úinut─â de statul rom├ón. ├Än momentul ├«n care banca a fost privatizat─â, v├«nzarea s-a f─âcut cu tot cu sindicat, astfel c─â sindicatul angaja┼úilor a fost ÔÇ×inclusÔÇť, la v├«nzare, ├«n pachet cu banca.

Corpora┼úiile care de┼úin marile re┼úele de hipermarketuri dezvoltate ├«n Rom├ónia, spre exemplu, se afl─â la polul opus ┼či refuz─â sau s├«nt extrem de reticente fa┼ú─â de dorin┼úa angaja┼úilor de a organiza o structur─â sindical─â, fie c─â este independent─â, fie c─â este afiliat─â unui organism sindical deja func┼úional.

Se mai ├«nt├«lne┼čte ┼či o a treia situa┼úie, ├«n care, ├«n paralel cu un sindicat real, al c─ârui scop este acela de a proteja, ap─âra ┼či sus┼úine interesele lucr─âtorilor, corpora┼úia sus┼úine ┼či dezvolt─â un sindicat paralel. Acest gen de sindicalism, de fa┼úad─â, care nu ap─âr─â interesele angajatului, ci pe cele ale corpora┼úiei, este cunoscut sub numele de ÔÇ×sindicat galbenÔÇť.

Exemplul cel mai cunoscut este cel al fabricii Nokia, unde corpora┼úia a dezvoltat un sindicat paralel. Prin aceast─â mi┼čcare a transformat, practic, lupta sindical─â, dedicat─â intereselor lucr─âtorului, ├«ntr-o lupt─â intern─â ├«ntre cele dou─â sindicate.

Toate aceste cazuri dovedesc faptul c─â, ├«n general, este foarte greu de vorbit despre existen┼úa unui control al sindicatelor ├«n activitatea corporatist─â. Mai grav este faptul c─â nici statul nu poate exercita vreun control real ├«n activitatea intern─â a corpora┼úiilor, atunci c├«nd este vorba despre respectarea drepturilor angaja┼úilor, ┼či asta ├«n ciuda prevederilor legale, a dispozi┼úiilor Codului Muncii ┼či a altor instrumente legale.

Este important de men┼úionat faptul c─â situa┼úia din Rom├ónia este particular─â ┼či diferit─â fundamental de cea din alte state europene, ┼či nu numai, corpora┼úiile specul├«nd, a┼ča cum este ┼či firesc, p├«n─â la urm─â, absen┼úa unui cod al corpora┼úiilor ├«n care s─â se prevad─â expres necesitatea accept─ârii ┼či colabor─ârii cu structurile sindicale, ├«n interesul lucr─âtorului. De aici lipsa, o dat─â ├«n plus, a oric─ârui control al rela┼úiilor de munc─â ├«n mediul corporatist.

Bogdan Iuliu Hossu este liderul sindicatului Cartel ALFA.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.