Copilul meu citeşte

Anca ZOTA
Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Copilul meu citeşte jpeg

Da, aș putea să mă rezum la propoziția anterioară.

Am noroc de un copil care e captivat de cărți. Nu de toate. Dar cele care îi plac i se lipesc de mîini. Umblă cu ele prin casă. La bucătărie, la baie, în cameră lui, unde are treabă. Nu se lasă pînă nu le termină. Adoarme cu capul pe ele și își pune ceasul să sune mai devreme ca să mai citească puțin înainte de școală. Le poartă în ghiozdan. Dacă are chef, citește în tramvai, în mașină, în avion și în tren.

Nu toate cărțile se bucură de același privilegiu. Pe unele le termină doar pentru că vrea să afle deznodămîntul – nu a aflat încă șmecheria răsfoirii pînă la ultimul capitol și n-am de gînd să i-o spun. Pe altele pentru că îl bat eu la cap.

O să povestesc prima întîmplare cu citit, din vara dinaintea intrării la școală.

După o vizită la dentist, în timpul căreia s-a dovedit foarte curajos, l-am premiat cu o revistă-carte despre personajul lui favorit, Fulger McQueen. Text scurtuț, dar scris armonios și cu font destul de mare. Fără să avem timp s-o citim, am plecat la bunici. Ei, bine, cînd am ajuns acolo, flăcăul ne-a aliniat și ne-a spus: Pînă cum mi-ați citit voi, cu toții. Acum e timpul să vă citesc eu.” S-a străduit, s-a mai poticnit pe ici, pe colo, dar nu s-a lăsat și ne-a citit întreagă poveste. Emoția acelor momente e la egalitate cu aceea a primilor păși.

Asta se întîmpla la 6 ani. Acum are 10 și e un copil peste media năzdrăvanilor. Îi plac gadget-urile și le acordă destul timp, are pasiuni între care se împarte cu greu, deseori fiind frustrat că se termină ziua și nu a avut destul timp pentru: Lego, Angry Birds s.a., bicicletă, avioane, încă un capitol, încă un Garfield ori Simpsons.

Ce citește? Pe rînd au fost la favorite poveștile (Ion Creangă, Andersen, Ispirescu), fabulele, unele poezii (Apolodor, Motanul Arpagic sau Ninigra și Aligru). În topul tuturor timpurilor lui se află cărțile despre Habarnam, cele despre George și Univers, și Pippi Soşetica. Îl relaxează și amuză Aventurile unui Puști, iar cînd trebuie să recomande cărți unui copil care abia începe să descopere cititul, le indică pe cele din colecția „Haz”.

 Pe unele a trebuit să le citim și noi, adulții. Din altele am ascultat diverse fragmente: „Mami, hai să-ți citesc o fază.”

 Îmi dau seama că o parte dintre volumele copilăriei noastre nu vor fi nici măcar răsfoite de el, dar nu-i nimic, există destule cărți pe lume, avem de unde alege. Important este să ne păstrăm obiceiurile bune. Iar atîta vreme cît încă sînt cărți înșirate peste tot prin casă, sînt liniștită.

P.S. 1 – Am avut cel mai bun profesor de limbă românăd. Periodic ne poftea în fața clasei, ne întreba ce carte am citit ultima oară (nu conta dacă era în programă sau nu) și discutam în grup despre ea. Iar primăvara mergeam pe dealurile proaspăt înverzite și făceam poezii absurde cu rime date. Manualul școlar era, pentru el, orientativ, dar, cumva, ne-a învățat tot ce-a trebuit.

P.S. 2 – Am prieteni care urăsc anumiți autori doar pentru că la școală au fost, realmente, îmbuibați cu ei. Ar putea să vorbească ore în șir despre Eminescu, dacă nu l-ar urî cu patimă.

P.S.-urile sînt ceea ce cred eu despre ce și cum ar trebui să se studieze la școală.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.