Copilul cuminte ┼či baba frumoas─â

Publicat în Dilema Veche nr. 262 din 24 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Exist─â o sugestiv─â zical─â popular─â care spune c─â "nu exist─â copil cuminte ┼či bab─â frumoas─â". Proverbul acesta vorbe┼čte despre calit─â┼úile pe care nu le vei g─âsi niciodat─â la tineri sau la b─âtr├«ni (tinerii vor fi totdeauna neast├«mp─âra┼úi, b─âtr├«nii - lipsi┼úi de farmec fizic), dar sugereaz─â, implicit, calit─â┼úile pe care le au tinere┼úea ┼či b─âtr├«ne┼úea, adic─â setea de cunoa┼čtere ┼či ├«n┼úelepciunea. Entuziasmul tinerilor ┼či experien┼úa b─âtr├«nilor s├«nt teme ale manualelor de management, s├«nt preocup─âri ale ac┼úionarilor ┼či managerilor companiilor. Dincolo de tehnologie, de eficien┼úa produc┼úiei ┼či a v├«nz─ârilor, o alt─â cheie a func┼úion─ârii unei companii este legat─â de resursele umane. Dar tinere┼úea ┼či maturitatea au, din punctul de vedere al func┼úion─ârii unei companii, avantaje ┼či dezavantaje. Iat─â scenariile. Tinerii au putere de munc─â, ├«nva┼ú─â repede, muncesc pe bani pu┼úini, nu s├«nt preten┼úio┼či, pot fi modela┼úi cu u┼čurin┼ú─â. Tinerii s├«nt schimbarea, s├«nt tob─â de carte sau m─âcar dornici s─â ├«nve┼úe, ┼čtiu s─â lucreze cu calculatorul, ┼čtiu totul despre Internet, s├«nt interesa┼úi, s├«nt deschi┼či la minte. Se adapteaz─â oric─ârei situa┼úii, s├«nt flexibili, s├«nt deschi┼či c─âtre perfec┼úionarea profesional─â ┼či adep┼úi iremediabili ai team-building. S├«nt inovativi ┼či ├«ndr─âzne┼úi, s├«nt primii care r─âspund la ┼čedin┼úa de brainstorming, ador─â dinamica ┼či schimbarea, le plac experimentele ┼či au o energie care duce organiza┼úia ├«nainte. Invers, tinerii s├«nt ner─âbd─âtori, ├«┼či doresc totul, acum: cas─â, salariu mare, un loc de munc─â sigur, o ma┼čin─â adev─ârat─â cump─ârat─â ├«n leasing sau pe credit. Merg pe drumul cel mai drept, c─âlc├«nd uneori ├«n picioare morala, s├«nt intrigan┼úi ┼či lingu┼čitori, gata oric├«nd s─â-┼či laude ┼čeful, s├«nt yesmani ideali. S├«nt sfertodoc┼úi, nu ┼čtiu tainele ┼či istoria meseriei ┼či cred c─â lumea ├«ncepe cu ei. Se aga┼ú─â cu disperare de func┼úii, preiau cele mai proaste obiceiuri odat─â ajun┼či ┼čefi ┼či aplic─â diabolicul principiu "dezbin─â ┼či condu". ┼×efii tineri se ├«nconjoar─â de mediocri sau chiar de nulit─â┼úi, de oameni care nu-i pot dep─â┼či profesional. S├«nt colportori ┼či ahtia┼úi dup─â putere, s├«nt gata s─â fac─â orice pentru a se c─â┼ú─âra ├«n ierarhia profesional─â. B─âtr├«nii au o experien┼ú─â inestimabil─â. ┼×tiu procedurile de lucru, au trecut prin mai multe companii ┼či pot ├«mp─ârt─â┼či diverse modele de management. S├«nt altrui┼čti ┼či dornici s─â-┼či ├«mp─ârt─â┼čeasc─â experien┼úa, ┼čtiu s─â lucreze ├«n echip─â ┼či s├«nt buni furnizori de expertiz─â profesional─â. S├«nt organiza┼úi ┼či tipicari, nu las─â lucrurile la voia ├«nt├«mpl─ârii, s├«nt corec┼úi ┼či au sim┼úul r─âspunderii, duc treaba p├«n─â la cap─ât ┼či se pot concentra asupra a ceea ce au de f─âcut. S├«nt fanatici ai respect─ârii termenelor de predare, ├«┼či asum─â responsabilit─â┼úi, g─âsesc solu┼úii acolo unde al┼úii nu le pot vedea, au background-ul job-ului, au conexiuni, ┼čtiu oameni, au rela┼úii, ┼čtiu s─â ├«ntrebe ┼či s─â dea r─âspunsuri. S├«nt aten┼úi ┼či civiliza┼úi, s├«nt punctuali ┼či serio┼či. Invers, b─âtr├«nii s├«nt ar┼ú─âgosi ┼či nesuferi┼úi, pis─âlogi, frustra┼úi, ve┼čnic ├«n conflict cu superiorii pe care ├«i consider─â sub nivelul lor profesional. S├«nt tem─âtori ┼či prea reflexivi, s├«nt cantona┼úi ├«n trecut ┼či nu pot dep─â┼či metodele de lucru ├«nvechite. Nu citesc de pe Internet, nu s├«nt la curent cu nout─â┼úile profesiei, s├«nt len┼úi ┼či ├«mpotmoli┼úi, se mi┼čc─â greu ┼či n-au pic de prospe┼úime a ideilor. Nu ┼čtiu s─â foloseasc─â tehnica modern─â, vor salarii mari, s├«nt c├«rcota┼či ┼či o adev─ârat─â pacoste pentru ┼čefii tineri: le comenteaz─â deciziile ├«n fa┼úa colegilor, le pun la ├«ndoial─â capacitatea profesional─â ┼či s├«nt, ├«n general, polul care acumuleaz─â toate nemul┼úumirile echipei. C├«nd s├«nt ┼čefi, se aga┼ú─â de scaun, ├«i umilesc ┼či ├«i h─âr┼úuiesc pe cei tineri ┼či le blocheaz─â cu obstina┼úie ascensiunea. ┼×i atunci, ce este de f─âcut? ├Än mod cert, o organiza┼úie trebuie s─â pun─â ├«n valoare avantajele ┼či s─â estompeze dezavantajele. Am ├«nt├«lnit recent un manager care, u┼čor cinic, ├«mi explica faptul c─â organiza┼úia pe care o conduce s-a orientat c─âtre angajarea tinerilor ├«ntruc├«t ace┼čtia s├«nt mai pu┼úin preten┼úiosi la salarii ┼či, ├«n general, mai u┼čor "de manevrat". De asemenea, vedem ast─âzi, ├«n plin─â criz─â economic─â, declara┼úii de acest gen: "├«n acest moment, oamenii cu experien┼ú─â s├«nt cele mai importante valori ale unei companii". Nu trebuie s─â ne l─âs─âm ├«n┼čela┼úi de vorbe. De multe ori, managerii una spun ┼či alta fac. Un manager de calitate trebuie s─â ┼čtie s─â ├«mbine avantajele tinere┼úii cu cele ale experien┼úei. Din paradigma "b─âtr├«ne┼úe contra tinere┼úe" se poate ie┼či doar ├«ntr-un singur fel: folosind, ├«n acela┼či timp, ┼či experien┼úa, ┼či prospe┼úimea. Este solu┼úia cea mai complicat─â, dar ┼či cea mai eficient─â. Un manager bun trebuie s─â ias─â din logica "t├«n─âr sau b─âtr├«n" ┼či s─â urm─âreasc─â criteriul competen┼úei. Competen┼úa nu este nicidecum apanajul experien┼úei, a┼ča cum nu este ├«n mod obligatoriu un atribut al tinere┼úii. Un manager poate transforma tot ce atinge ├«n aur, ├«ntr-un singur fel: s─â-i conving─â pe copilul neascult─âtor ┼či pe b─âtr├«na ur├«cioas─â s─â lucreze ├«mpreun─â pentru binele companiei.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.