Copil─âria ca o ran─â deschis─â

╚śtefan D─éR─éBU╚ś
Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Copil─âria ca o ran─â deschis─â jpeg

Copil─âria ar trebui s─â fie paradisul pe p─âm├«nt. Singura etap─â a vie┼úii lipsit─â de ├«ngrijor─âri, de angoase, de nelini┼čti. Opusul a tot ceea ce reprezint─â maturizarea, cu tarele ei implicite: ambivalen┼úa firii, ipocrizia din rela┼úiile interumane, stresul pentru siguran┼úa zilei de m├«ine, dezam─âgirile, loviturile luate-n stomac, una c├«te una, du┼čm─âniile, e┼čecurile ┼či apoi ├«ncordarea revenirilor. Pentru mul┼úi copii, ├«ns─â, maturizarea ├«ncepe mult prea devreme: ├«nc─â din primii ani ai vie┼úii. Ei s├«nt cei pentru care timpul nu are deloc r─âbdare. 

F─âr─â iubire

C├«nd intram pe poarta Casei de Copii, se n─âpusteau to┼úi cei 200 de prunci spre mine. Veneau ca un tsunami ┼či m─â-nconjurau din toate p─âr┼úile. To┼úi voiau s─â-mi spun─â ceva. S─â m─â ating─â. S─â fiu al lui sau a ei, pentru o conversa┼úie de c├«teva cuvinte, ├«ntr-un vacarm de nedescris, ├«n care greu puteam discerne, ├«ntre fr├«nturile de fraze, cine le mai ┼či spunea. Re┼úin privirile ┼úintite spre mine, toate deodat─â, aud ┼úiuitul ┼či strig─âtele (c─âci fiecare voia s─â-l acopere pe cel─âlalt) ┼či simt ├«nc─â m├«inile care m─â prindeau jur-├«mprejur, tr─âg├«ndu-m─â fiecare ├«n alt─â parte. La un moment dat, c├«nd vedeau c─â nu am ce face, c─â nu pot vorbi cu to┼úi deodat─â, se mai lini┼čteau. St─âteau la r├«nd, a┼čtept├«nd fiecare minutul lui de aten┼úie, fr├«ntura lui de conversa┼úie. Voiau s─â ┼čtie dac─â-mi aduceam aminte de numele lor. Dac─â-i mai ┼čtiam de data trecut─â. Dac─â ┼úineam minte ├«n ce erau atunci ├«mbr─âca┼úi. Sau s─â vorbesc cu ├«ngrijitorii, s─â le rezolve ni┼čte probleme: careva-i b─âtea, altul le lua m├«ncarea, altcineva le purta hainele. ┼×i al┼úii m─â ├«ntrebau dac─â am apucat s─â le v─âd p─ârin┼úii, fra┼úii, bunicii. Dac─â mi-au spus c├«nd o s─â vin─â s─â-i vad─â.

Fiind at├«t de mul┼úi, nimeni nu-i putea acorda aten┼úie doar unuia sau altuia dintre ei. La gr─âmad─â, por┼úia de aten┼úie individual─â pe care o primeau era infim─â. ┼×i f─âr─â comunicare unu la unu, copilul supravie┼úuie┼čte de la o zi la alta, obi┼čnuindu-se c─â e doar un num─âr ┼či c─â, dac─â vrea s─â ias─â cumva ├«n eviden┼ú─â, trebuie s─â sparg─â ceva, s─â mint─â, s─â bat─â pe careva sau s─â-┼či r─âstoarne m├«ncarea pe jos. Atunci, ca prin minune, vine un om mare care-i vorbe┼čte doar lui. 

Era un centru de plasament, o institu┼úie de tip vechi, pentru copii ÔÇ×cu deficien┼úeÔÇť. ┼×tampila asta le e pus─â ├«n jurul v├«rstei de patru ani. Apoi, cei ce primesc etichetarea asta o poart─â dup─â ei toat─â via┼úa. Totul se ├«nt├«mpl─â acolo: dormitul, m├«ncatul, ┼čcoala, ceva joc, apoi iar dormitul, m├«ncatul, ┼čcoala ┼či a┼ča mai departe. Cu oameni diferi┼úi, din timp ├«n timp, cu colegi de camer─â care vin ┼či pleac─â. Fiecare din ei e ├«n aceea┼či situa┼úie: nu au nici un fel de control asupra vie┼úilor lor. 

Înregimentarea

├Äncepe din sec┼úia de maternitate. Unde o mam─â disperat─â, singur─â, f─âr─â sprijin crede c─â oricine altcineva e mai capabil dec├«t ea s─â-i ├«ngrijeasc─â b─âiatul sau feti┼úa. Bebelu┼čul e dus ├«n sec┼úia de maternitate unde mai s├«nt c├«teva zeci. Vreo dou─â asistente medicale abia prididesc s─â-i schimbe ┼či s─â le dea biberonul. Nimeni nu are timp s─â-l ia ├«n bra┼úe ┼či s─â-l hr─âneasc─â ├«ntr-o pozi┼úie normal─â. A┼ča c─â sticla e pus─â l├«ng─â guri┼ú─â, pe pern─â, iar el, cu c─âp┼čorul ├«ntr-o parte, o apuc─â cum poate ┼či bea laptele. Dar firicelul de lapte se scurge pe l├«ng─â col┼úul gurii, ├«n ureche. Urechea se infecteaz─â ├«n timp, iar bebelu┼čul nu mai aude bine. ├Ängrijitoarele nu ┼čtiu de ce pl├«nge ├«ntruna ┼či, oricum, nu au timp de el. A┼ča c─â, dup─â ce pl├«nge c├«t pl├«nge, ├«nceteaz─â s─â mai pl├«ng─â. Undeva, ├«n mintea lui de copil, ├«n┼úelege c─â pl├«nge degeaba, c─â nimeni nu vine s─â-l ajute. A┼ča se face c─â intri ├«n sec┼úii de maternitate ├«n care e o lini┼čte morm├«ntal─â, de┼či e┼čti ├«nconjurat de prunci. Nu pl├«ng. Nu se mi┼čc─â. Nu ├«ngaim─â nici un sunet. 

Identitate, lips─â de ├«ncredere ┼či sentimentul apartenen┼úei

De la afectarea auzului, bebelu┼čul ├«nceteaz─â s─â aud─â. Prin urmare, nu mai are cum s─â ├«nve┼úe vorbirea. ┼×i, oricum, nu vorbe┼čte nimeni cu el c─â nu e timp de a┼ča ceva. S├«nt prea mul┼úi copii. ┼×i pentru c─â foarte rar se ├«nt├«mpl─â s─â fie luat ├«n bra┼úe, nu ├«nva┼ú─â s─â se uite ├«n ochii oamenilor, nu face contact vizual. Din absen┼úa conversa┼úiei, din lipsa contactului vizual ┼či a ├«mbr─â┼úi┼č─ârii ├«n timpul hr─ânirii, copiii ├«nva┼ú─â c─â ├«ntre ei ┼či lumea din jurul lor nu prea exist─â loc de comunicare. A┼ča c─â ├«ncep s─â comunice cu ei ├«n┼či┼či: se joac─â cu m├«nu┼úele, se leag─ân─â obsesiv ├«nainte ┼či-napoi: ├«ncep s─â arate ca ni┼čte copii ÔÇ×handicapa┼úiÔÇť. ┼×i pentru c─â laptele se scurge pe l├«ng─â g├«t sau ├«n ureche, nu se hr─ânesc bine ┼či ajung s─â fie eticheta┼úi ┼či ÔÇ×distroficiÔÇť. Nimeni nu-i ajut─â s─â stea ├«n fund, mu┼čchii li se atrofiaz─â pe bune ┼či, de aici, faptul c─â nu pot s─â umble ├«n picioare, sau c─â umbl─â ├«n picioare mult mai t├«rziu dec├«t ar trebui ÔÇô e doar o chestiune de timp.  Din lipsa stimul─ârii ÔÇô jucatul cu m├«inile sau leg─ânatul se transform─â ├«n autostimulare ÔÇô copiii ├«ncep s─â se loveasc─â din ce ├«n ce mai tare, pentru c─â au nevoie de o form─â de stimulare. Iar atunci c├«nd aceasta nu vine de la un adult care s─â aib─â grij─â de ei, copiii se lovesc, s─â simt─â o form─â de atingere, fie ea ┼či agresiv─â. Ei nici nu realizeaz─â c─â felul ├«n care se autostimuleaz─â nu e ├«n regul─â, c─â violen┼úa nu-┼či are locul ├«n filmul ─âsta: dorind s─â se simt─â parte din lumea ├«nconjur─âtoare, nefiind cine s─â le arate asta, prin atingeri fire┼čti, prin m├«ng├«ieri sau ├«mbr─â┼úi┼č─âri, ajung la comportament autoagresiv.

┼×i uite-a┼ča, la un an sau doi, ├«ngrijitorii consemneaz─â c─â Ion sau Maria s├«nt handicapa┼úi sau distrofici, pentru c─â nu vorbesc, nu fac contact vizual, nu umbl─â sau se joac─â ├«ntruna cu m├«inile ┼či exhib─â comportament autoagresiv. Bine├«n┼úeles, toate simptomele astea poart─â denumiri savante, care s├«nt consemnate ├«ntr-un dosar de o persoan─â care observ─â pre┼ú de c├«teva minute copilul. Din p─âcate, efectele institu┼úionaliz─ârii, consecin┼úele lipsei de iubire, de ata┼čament nu s├«nt consemnate. ┼×i, de aici, ruta prin via┼ú─â a copilului e clar─â, iar poten┼úialul lui ÔÇô limitat fantastic, prin etichetare ┼či mutilare produs─â de un sistem ├«n care copilul e subiect al sistemului de s─ân─âtate, subiect al sistemului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, orice, dar nu copil cu nevoile de iubire, de afec┼úiune, de aten┼úie individual─â pe care le are oricine.

Efectele instituţionalizării asupra copiilor

Bruce D. Perry a scanat creierul unor copii de trei ani ┼či a demonstrat ┼čtiin┼úific impactul agresiv al neglijen┼úei asupra dezvolt─ârii creierului: pe de o parte, copilul care beneficiaz─â de ata┼čament ┼či de afec┼úiune are activitate ridicat─â, iar celulele din lobii temporali se dezvolt─â, ceea ce duce la dezvoltarea normal─â a creierului. Pe de alt─â parte, copilul care nu prime┼čte afec┼úiune ┼či nu are parte de ata┼čament are activitate redus─â ┼či celule moarte ├«n lobii temporali, ceea ce duce la stagnarea dezvolt─ârii creierului. Scan─ârile neurobiologice au demonstrat impactul cumplit al neglij─ârii severe asupra p─âr┼úilor din creier responsabile de dezvoltarea empatiei ┼či a comportamentului social. S-a demonstrat ┼či felul ├«n care substan┼úele neurochimice induse de stres conduc la moartea celulelor: neglijarea le cauzeaz─â copiilor atrofierea regiunilor nestimulate ale creierului. Deprivarea sever─â de aten┼úie ┼či de ata┼čament duce la ├«nt├«rzieri cognitive, sociale, comportamentale ┼či emo┼úionale. Cu pu┼úine excep┼úii, copiii care cresc ├«n institu┼úii de la o v├«rst─â fraged─â nu ├«nva┼ú─â s─â umble sau s─â vorbeasc─â nici p├«n─â la v├«rsta de patru ani ┼či au foarte pu┼úin─â ├«ncredere ├«n ei ├«n┼či┼či. Iubirea primit─â ├«n copil─ârie te ├«nva┼ú─â s─â faci fa┼ú─â greut─â┼úilor vie┼úii, iar lipsa iubirii te las─â complet dezarmat ┼či vulnerabil, nepreg─âtit, ca adult, s─â iei via┼úa ├«n m├«ini ┼či s─â-i faci fa┼ú─â.

Despre trecut, prezent ┼či viitor

Ana a crescut ├«n institu┼úii de la na┼čtere. Din maternitate a fost dus─â ├«n leag─ân. Din leag─ân ÔÇô ├«n centrul pentru pre┼čcolari. De aici, ├«ntr-un centru pentru ┼čcolari. Apoi am reu┼čit s─â o aducem ├«ntr-o familie de asisten┼úi maternali. ├Än sesiunile de preg─âtire pentru plasamentul familial, discut─âm despre via┼úa ei de p├«n─â atunci. Afl─âm c─â nu are poze cu ea de c├«nd era mic─â ┼či p├«n─â ├«n prezent. E doar poza de la dosar, pe care ea nici nu o are. Unul dintre exerci┼úiile din preg─âtirea pentru mutare (┼či e prima dat─â c├«nd Ana e implicat─â ├«n ceea ce urmeaz─â s─â se ├«nt├«mple ├«n via┼úa ei) a fost s─â deseneze ceva despre via┼úa ei. 

A desenat un geam cu z─âbrele. 

┼×i-ar fi dorit enorm s─â ┼čtie cum ar─âta c├«nd a fost mic─â. Cine i-a fost al─âturi. To┼úi s-au perindat pe l├«ng─â ea ca-ntr-un film, ├«n vitez─â. Nu i-a ┼úinut nimeni ziua de na┼čtere. De obicei, c├«nd se aducea un tort, era ├«n grup, pentru to┼úi cei n─âscu┼úi ├«n luna aceea. Ca ┼či al┼úi copii care au crescut asemeni ei, Ana nu are trecut, habar n-are de prezentul ei ┼či nu prea putea s─â-┼či schi┼úeze viitorul. C├«nd nu ┼čtii cine ai fost, cine e┼čti, prea pu┼úin po┼úi s─â-┼úi imaginezi ceea ce va fi ├«n via┼úa ta. 

Din fericire pentru Ana, acum ├«ncepe s─â se schimbe ceva: e ┼či ea implicat─â ├«n planurile pentru viitorul ei ┼či urmeaz─â s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o familie. E visul pe care l-a avut ├«ntotdeauna. 

┼×tefan D─âr─âbu┼č, Ph.D., este director al Funda┼úiei Hope and Homes for Children, Rom├ónia.

Foto: Fundaţia HHC România / P. Călinescu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?