Copiii au cuvîntul

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Copiii au cuvîntul jpeg

Am întrebat (cu ajutorul doamnei profesoare Monica Petrescu) cîțiva copii de la Școala Gimnazială „Ion Heliade Radulescu“ ce cred ei despre greierele și furnica din fabula lui La Fontaine și din poezia lui Topîrceanu. Care dintre cele două personaje e preferatul lor și de ce. (I. P.)

Ancuța Mara,  clasa a VI-a B: Autorul ne prezintă două personaje aflate în conflict. Greierul care, în opinia furnicii, a trîndăvit toată vara, se află acum, la venirea toamnei, într-o situație disperată și îi cere acesteia de mîncare, dar furnica îl refuză fără milă.

Cititorul este înclinat, în primul moment, să-i dea dreptate furnicii, care este harnică și care toată vara a muncit pentru ceea ce a agonisit. Ea e muncitoare, dar în același timp egoistă, căci nu a învățat să-i ajute pe cei ce se află la necaz. Ar putea să-i dea greierelui mîncare cu împrumut pentru a-l ajuta să treacă iarna. În plus, dacă privim  greierul ca pe un artist, unul care toată vara a cîntat pentru a aduce bucurie și sunete frumoase în lumea necuvîntătoarelor, este cu atît mai nedrept refuzul furnicii de a‑l ajuta pe bietul cîntăreț.

Dacă La Fontaine ar putea rescrie  fabula, titlul acesteia, într-o variantă modernă, ar putea fi „Greierele superstar și nemiloasa furnică“, iar morala, ușor modificată, ar fi: „Să faci întotdeauna ceea ce îți place, chiar dacă nu vei fi mereu înțeles de ceilalți!“

Anna Chiriță, clasa a VI-a C: Citind poezia „Balada unui greier mic“ de G. Topîrceanu și fabula ,,Greierele și furnica“ de La Fontaine m-am întrebat care dintre cele două personaje îmi place mai mult.

Greierul nu îmi place, deoarece este leneș și, cu toate că regretă, este prea tîrziu pentru el să mai îndrepte ceva, dar îmi e simpatic pentru că știe să se distreze: ,,Petrecuse cu chitara / toată vara“ și este un bun orator: ,,Pe cuvînt de lighioană / voi plăti cinstit, cucoană, / cu dobînzi, cu tot ce vrei!“.

Pe furnică o apreciez fiindcă este harnică – a muncit toată vara –, dar nu îmi place de ea pentru că este zgîrcită și bîrfitoare: ,,Fiindcă nu-mi dă niciodată / Și-apoi umple lumea toată / Că m-am dus și i-am cerut“. Ambele personaje îmi plac și îmi displac în aceeași măsură.

Este bine să fii harnic ca o furnică, dar să te și distrezi precum un greier. Nu este bine să fii leneș precum greierul, și nici bîrfitor și zgîrcit ca furnica.

Dacă ar fi să aleg între cele două personaje, aș vrea să fiu jumătate furnică și jumătate greier: harnică, dar să mă și distrez!

Ioan-David Ene, clasa a VII-a A: După părerea mea, dintre greier și furnică mi se pare mai deosebită furnica, deoarece mie însumi îmi place să fiu harnic precum ea.

În primul rînd, furnica, față de greier, care şi-a pierdut toate zilele și nopţile verii cîntînd, a fost mult mai harnică şi şi‑a pregătit proviziile pentru iarnă. Spre deosebire de greier, care s-a trezit deodată că vine gerul şi că va rămîne flămînd, furnica a fost mai precaută şi s-a pregătit din timp.

În al doilea rînd, pentru furnică este un avantaj că s-a aprovizionat, însă nu‑i prea bine pentru greierul care se roagă de furnică să-l ajute. În această situaţie, furnica are dreptate că nu vrea să împartă munca ei cu altcineva care nu a ajutat-o, așa cum şi eu, atunci cînd am ciocolata mea preferată, nu prea vreau să o împart cu altcineva. Însă trebuie să recunosc că, poate, furnica mai avea provizii în plus şi nu dorea să-l împrumute pe greier, chiar dacă acesta a rugat-o frumos şi nu a încercat să-i fure proviziile. Trebuie să apreciem și calităţile muzicale ale greierului, care a încîntat întreaga natură.

Mai pe scurt, eu cred că furnica are dreptate şi că îi este superioară  greierului, iar acesta trebuia să muncească.

Anastasia Mușetoiu, clasa a VI-a C: Să fiu sinceră, eu l-aş alege pe greier. Nu zic că e bine să stai şi să cînţi toată vara, dar nici ca furnica, să nu faci nimic în afară de muncă. Cîte un pic din fiecare e perfect. Ce ne-am face noi fără artiştii, cîntăreţii şi pictorii de pe străzi, care ne fac să zîmbim cînd trecem pe lîngă ei? Ceea ce nouă ni se pare pierdere de vreme înseamnă inspiraţie, dar şi muncă. Furnicii i-ar prinde bine, după o zi de muncă, şi puţină muzică de la vecinul ei „leneş“.

 Ceea ce m-a întristat foarte mult este felul în care furnica l-a respins pe greiere cînd acesta a cerut mîncare. Îmi aduce aminte de oamenii care trec nepăsători pe lîngă cei care mor de foame şi de frig, fiindcă ceva s-a întîmplat cu ei şi nu îşi pot găsi nimic de muncă. Pînă la urmă, nu se rezumă totul la utilitate, muncă, ci şi la frumuseţe, artă.

Din păcate, furnica îl vede pe greier ca pe un leneş, iar pe sine ca pe cea mai harnică creatură de pe Pămînt. Nu poate să îşi vadă propriile defecte: zgîrcenia, incapacitatea de a aprecia frumosul, indiferenţa faţă de alţii. Bănuiesc că ceilalţi copii ar alege banii şi o viaţă lipsită de culoare, ca a furnicii, dar eu prefer una în care domină arta: literatura, muzica, dansul, actoria, chiar dacă există un risc mare să nu reuşeşti, să ajungi în situaţii la fel ca greierul. Într-adevăr, trebuie să munceşti mult, să înveţi şi să ai voinţă, la fel ca furnica.

Cristiana Prelipcean, clasa a VI-a C: Poezia lui Topîrceanu și fabula de La Fontaine se bazează pe defectele și calitățile celor două personaje. Amîndouă  au atît defecte, cît și calități. 

Furnica are o personalitate harnică, muncitoare și prevăzătoare. Își face provizii pentru iarnă, știind că, altfel, nu ar supraviețui iernii. Dar aceasta are și defecte: furnica a fost zgîrcită cînd greierele a venit în mijlocul iernii să-i ceară ceva de mîncare și l-a refuzat. 

Eu cred că partea bună a greierului este că știe să se distreze, cîntînd și dansînd toată vara. Acesta, desigur, are și defecte. Greierul este leneș. Toată vara a stat la soare și, nefiind la fel de prevăzător ca furnica, nu s-a gîndit la ce va face la iarnă.  

Dacă aș alege între greier și furnică, aș opta pentru furnică, pentru că are o fire vioaie, harnică, muncitoare și prevăzătoare, avînd un singur defect: zgîrcenia. O înțeleg cînd l-a refuzat pe greier, pentru că nu este plăcut să știi că ai muncit toată vara, iar altcineva se va bucura de munca ta.

Anya Grigore, clasa a VII-a A: Greierul se distrează. Vara, în loc să muncească, să adune hrană, stă și cîntă. Furnica, în schimb, se gîndește la viitor și începe să își adune mîncarea din timp.

De furnică îmi place. Este muncitoare, se gîndește la viitor. Nu îmi place că este zgîrcită și nu vrea să împartă. Ar putea să îi dea o șansă greierului și să îi spună că ar trebui să fie mai atent, iar data viitoare să își adune singur mîncare.

La greier îmi place că știe să se distreze. Știe să cînte, în schimb nu se gîndește la viitor. Vrea să îi fie bine pe moment, nu se gîndește în perspectivă.

Toată vara a muncit furnica, îmi dau seama că îi este greu să împartă, dar ar trebui să se pună și în locul greierelui, care nu s-a gîndit din timp să își adune mîncare și ar trebui să îi dea și lui puțin din mîncarea ei. Cred că are măcar puțin în plus. Sper că furnica o să îi dea și greierului puțină mîncare, pentru că altfel nu va putea supraviețui peste iarnă.

Chiar dacă furnica îi va oferi mîncare, greierele trebuie să învețe să își poarte singur de grijă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Chipul unui bărbat din Pompeii, ucis de erupția Vezuviului, reconstituit cu inteligența artificială (© Facebook / Pompeii - Parco Archeologico)
Chipul unui bărbat din Pompeii, ucis de erupția Vezuviului, reconstituit cu inteligența artificială
Arheologii italieni au folosit pentru prima dată inteligența artificială (IA) pentru a reconstrui digital chipul unui bărbat ucis în erupția din anul 79 d.Hr. a Muntelui Vezuviu, care a îngropat orașul Pompeii.
OMS
OMS: Focarul de hantavirus de pe nava de croazieră nu reprezintă începutul unei pandemii
Maria van Kerkhove, epidemiolog specializat în boli infecţioase la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a declarat că actualul focar de hantavirus nu este comparabil cu pandemia de Covid-19, întrucât virusul se transmite prin „contact apropiat şi intim”.
petrisor peiu senator AUR interviurile Adevărul FOTO Cătălin Mănescu 7826 jpeg
AUR îi răspunde lui Nicușor Dan după excluderea de la consultări. Petrișor Peiu dezvăluie condițiile pentru intrarea la guvernare
AUR condiționează participarea la guvernare de obținerea funcției de prim-ministru, respectiv de implementarea unui pachet de măsuri economice, a anunțat Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, într-un interviu acordat pentru „Adevărul”.
image png
Casa este curată, dar încă se simte un iz urât? Cele 9 locuri ascunse care păstrează mirosurile neplăcute fără să îți dai seama
Mulți oameni se confruntă cu aceeași situație frustrantă: casa arată impecabil, podelele sunt curate, suprafețele strălucesc, însă aerul din încăperi nu transmite senzația de prospețime. De cele mai multe ori, problema nu vine din murdăria vizibilă, ci din locuri ascunse pe care le ignorăm în rutina
portofel gol saracie
Europa promite eradicarea sărăciei până în 2050. 27,4% dintre români trăiesc cu frica zilei de mâine
Comisia Europeană a lansat un amplu pachet social prin care își propune reducerea drastică a sărăciei, combaterea excluziunii sociale și consolidarea drepturilor persoanelor vulnerabile în întreaga Uniune Europeană.
Prinz Karl im sechsten Lebensalter 1845 jpg
Ce a făcut Carol I înainte de a deveni rege al României și ce origine etnică avea de fapt
Drumul lui Carol I către tronul României a fost modelat de un contrast fascinant: o copilărie marcată de rafinamentul educației franceze, urmată de rigorile implacabile ale disciplinei prusace.
image png
La câte săptămâni ar trebui să te tunzi pentru ca părul să crească mai repede?
Ideea că părul crește mai repede dacă îl tunzi des este una dintre cele mai răspândite convingeri din zona de beauty, însă realitatea este mai nuanțată.
Spioni ruşi FOTO SHUTTERSTOOCK
Rusia trece de la recrutarea de indivizi la rețele „profesionale” pentru a desfășura o campanie de sabotaj În Europa
Serviciile secrete ruse își schimbă strategia în Europa și trec de la recrutarea unor persoane fără experiență, folosite pentru operațiuni punctuale, la formarea unor rețele profesioniste de sabotaj, avertizează serviciul polonez de securitate internă (ABW) într-un raport publicat miercuri.
ministerul educatiei FB ministerul educatiei jpg
Cum vor fi aleși viitorii directori de școli. Ministerul Educației introduce probe eliminatorii și evaluări digitale în noua metodologie
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru organizarea concursurilor de directori și directori adjuncți din învățământul preuniversitar de stat. Documentul aduce o serie de modificări importante în ceea ce privește structura concursului.