Copacii, cum-necum. ┼×i p─âdurea?!...

Marian STA┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Copacii, cum necum  ┼×i p─âdurea?!    jpeg

- reflec┼úii despre Legea educa┼úiei na┼úionale: proces ┼či rezultat -

Argumentul titlului. Conota┼úia trimite la proverbul care, ├«ntr-o variant─â din limba rom├ón─â, spune: Nu vede p─âdurea din cauza copacilor. Exist─â ┼či o formulare aproape identic─â, ├«n englez─â: CanÔÇÖt see the forest for the trees. ├Än francez─â, proverbul sun─â mai nuan┼úat ÔÇô cÔÇÖest lÔÇÖarbre qui cache la for├¬t. Mesajul simbolic este similar ├«n toate enun┼úurile: focalizarea excesiv─â pe unul sau altul dintre detaliile proiectului ├«n cauz─â (copacii) poart─â cu sine riscul pierderii din vedere a arhitecturii sale de ansamblu (p─âdurea). Dincolo de simbolistic─â, incapacitatea de a ÔÇ×vedea p─âdureaÔÇť ├«nseamn─â deficit de leadership.

Ca o parantez─â cultural─â, eterna ┼či fascinanta noastr─â tradi┼úie de a ridiculiza ÔÇô de multe ori, ieftin, f─âr─â baz─â ÔÇô a produs ┼či urm─âtoarea versiune a enun┼úului: omul prost nu vede p─âdurea din cauza copacilor. Aha! Iat─â!... Am c─âutat, dar n-am g─âsit o form─â echivalent─â a acestui enun┼ú, ├«n nici o alt─â limb─â.

A┼ča cum am men┼úionat ├«n repetate r├«nduri, ├«n opinia mea Educa┼úia este, de departe, proiectul public num─ârul 1 ├«n Rom├ónia ├«n urm─âtorii 10-20 de ani. Miza istoric─â este succesul sau e┼čecul Rom├óniei ├«n condi┼úiile generate de dob├«ndirea, la 1 ianuarie 2007, a statutului de ┼úar─â membr─â a Uniunii Europene, iar focalizarea complex─â ┼či de lung─â durat─â a ┼ú─ârii noastre pe transformarea profund─â a Educa┼úiei pe toate palierele sale, ├«ntr-o manier─â f─âr─â precedent p├«n─â ├«n acest moment ÔÇô incomparabil─â cu oricare dintre schimb─ârile ori corec┼úiile din zona public─â la care s├«ntem martori ÔÇô reprezint─â condi┼úia critic─â de succes sau e┼čec a noii Rom├ónii europene.

Legea educaţiei naţionale: proces de nota 9,50, rezultat de nota 6,99. Deocamdată...

├Än toamna lui 2004, ┼či eu am deschis o conversa┼úie public─â despre nevoia urgent─â a transform─ârii de sistem a educa┼úiei, public├«nd un text cu titlul ÔÇ×┼×coala pe buneÔÇť. Prin ÔÇ×┼čcoal─â pe buneÔÇť ├«n┼úeleg un sistem educa┼úional autentic, adic─â un sistem care cultiv─â valori, ÔÇ×folose┼čteÔÇť ┼či ÔÇ×placeÔÇť (├«n sensurile cele mai largi ale acestor verbe). Tocmai de aceea, cu mult interes profesional, am urm─ârit foarte atent (┼či, c├«t am putut, am fost parte din) procesul generat prin ├«nfiin┼úarea, la 19 ianuarie 2007, a Comisiei Preziden┼úiale pentru Analiza ┼či Elaborarea Politicilor din domeniile educa┼úiei ┼či cercet─ârii, care a marcat, ├«n fapt, asumarea ÔÇ×la v├«rfÔÇť, la nivelul ┼čefului statului, a transform─ârii ┼čcolii ca sistem. Construit solid, riguros, sistemic, cu expertiz─â, viziune ┼či leadership adev─ârate, acest proces a produs rezultate de referin┼ú─â: 12 iulie 2007 ÔÇô diagnoza (raportul ÔÇ×Rom├ónia educa┼úiei, Rom├ónia cercet─âriiÔÇť); 5 martie 2008 ÔÇô asumarea politic─â (semnarea Pactului Na┼úional pentru Educa┼úie); 24 octombrie 2008 ÔÇô emiterea, de c─âtre Comisia condus─â de profesorul Miclea, a strategiei construite pe baza Pactului... (ÔÇ×Educa┼úia ┼či Cercetarea pentru societatea cunoa┼čteriiÔÇť); 30 aprilie 2009 ÔÇô finalizarea ┼či transferul c─âtre Guvern a propunerilor pe care Comisia preziden┼úial─â le-a f─âcut cu privire la ├«mbun─ât─â┼úirea legisla┼úiei ├«n educa┼úie (fundamentarea demersului legislativ ┼či op┼úiunile majore privind ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar, cel superior ┼či educa┼úia permanent─â). Consider c─â orice poate fi contestat acestui proces, numai riguroasa sa soliditate ┼či coeren┼ú─â, nu. De aceea, ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â, i-am acordat nota 9,50.

┼×i a fost 12 aprilie 2010. Guvernul a adoptat Legea educa┼úiei na┼úionale (rezultat datorat, ├«n propor┼úie determinant─â, procesului descris anterior), ┼či a transmis textul la Parlament. ├Än special datorit─â prezen┼úei ├«n text a curajosului aliniat (3) al art. 17 (ÔÇ×La cerere, ├«n locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii ┼či artelor sau alte cursuri utile ├«n formarea comportamentului etic, social sau comunitar.ÔÇť) ┼či a aliniatului (3) al art. 20 (ÔÇ×Absolven┼úii clasei a X-a pot urma programul de diplom─â al Bacalaureatului Interna┼úional, ├«n conformitate cu metodologia Organiza┼úiei Bacalaureatului Interna┼úional, cu asumarea costurilor corespunz─âtoare. Diploma ob┼úinut─â ├«n urma promov─ârii Bacalaureatului Interna┼úional este recunoscut─â ┼či confer─â acelea┼či drepturi cu diploma ob┼úinut─â ├«n urma promov─ârii examenului na┼úional de bacalaureat.ÔÇť), am acordat textului nota 7,25. Aceste enun┼úuri schimb─â cu adev─ârat paradigma educa┼úiei. ┼×i m-am bucurat enorm ÔÇô de pild─â, pentru faptul c─â, prin aliniatul (3), art. 17 a dat, ├«n opinia mea, o solu┼úie ├«n inspirat─â rezonan┼ú─â cu prevederile Recomand─ârii 1720 a Adun─ârii Parlamentare a Consiliului Europei (document adoptat la 4 octombrie 2005) privind rela┼úia dintre educa┼úie ┼či religie ├«n spa┼úiul educa┼úional european.

┼×i a fost 28 aprilie 2010. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom├óne a adresat o scrisoare pre┼čedintelui Camerei Deputa┼úilor, ├«n care ├«┼či exprim─â ÔÇ×surprinderea ┼či ├«ngrijorareaÔÇť privind, ├«n principal, aliniatul (3) al art. 17, men┼úionat mai sus, precum ┼či alte aspecte privind predarea religiei ├«n ┼čcoli. Acum, procesul legislativ parlamentar este ├«n plin─â desf─â┼čurare ÔÇô urmeaz─â s─â lu─âm act, ├«n scurt timp, de produsul final. ├Än cazul ├«n care Parlamentul Rom├óniei decide scoaterea acestui aliniat din textul adoptat de Guvernul Rom├óniei, eu pornesc conversa┼úia despre for┼úa transforma┼úional─â a Legii educa┼úiei na┼úionale de la nota 6,99.

De ce 6,99, ┼či nu 9,50?

Sau, de ce nu chiar 10? Pentru c─â legea, acum, nu demonstreaz─â suficient curaj de a schimba paradigma, valorific├«nd total asumarea preziden┼úial─â a procesului ┼či pun├«nd ├«n fapt, decisiv, p├«n─â la ultima silab─â, Pactul Na┼úional pentru Educa┼úie, asumat, ┼či el, politic. Cum m─âsur─âm distan┼úa de la 6,99 la 9,50? Iat─â, de exemplu, c├«teva teme importante ale transform─ârii de sistem care ├«nc─â ├«┼či a┼čteapt─â solu┼úiile legislative:

ÔŚĆ Punerea ├«n fapt a unui model curajos de descentralizare curricular─â autentic─â, care s─â ofere elevilor posibilitatea de a ├«nv─â┼úa s─â opteze, s─â decid─â ┼či s─â-┼či asume consecin┼úele deciziilor proprii.

ÔŚĆ O autonomie preuniversitar─â inteligent gestionat─â, dar real─â ┼či curajoas─â, conferit─â liceelor de elit─â ale ┼ú─ârii (de pild─â, celor care au constituit Alian┼úa Colegiilor Centenare).

ÔŚĆ Nevoia redefinirii unei rela┼úii autentic moderne, deschise, europene ├«ntre educa┼úia de stat ┼či predarea religiei ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar.

ÔŚĆ Punerea ├«n func┼úiune a pie┼úei libere a furnizorilor de inspec┼úie ┼čcolar─â ┼či institu┼úional─â ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar.

ÔŚĆ Punerea ├«n func┼úiune a unei strategii de dezvoltare a resursei umane centrate pe conceptul carierei didactice.

ÔŚĆ Conectarea autentic─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior la cerin┼úele locale, regionale ┼či globale ale pie┼úei muncii prin alocarea, a unui num─âr de p├«n─â la 20% din totalul locurilor din Senate, reprezentan┼úilor celor mai puternice companii ┼či corpora┼úii ce-┼či au sedii ├«n marile centre universitare (aici, situa┼úia este chiar hilar─â: ├«n prezent, aceast─â leg─âtur─â organic─â ├«ntre universit─â┼úi ┼či mediul de afaceri este, pur ┼či simplu, complet ignorat─â ÔÇô ├«n formularea actual─â, art. 189 prevede 75% personal didactic ┼či de cercetare ┼či 25% studen┼úi; o variant─â poate fi: 60% profesori; 25% studen┼úi; 15% pre┼čedin┼úi ori manageri generali de corpora┼úii multina┼úionale etc.).

Marian Sta╚Ö este pre╚Öedintele Funda╚Ťiei CODECS pentru Leadership. Are un masterat ├«n administra╚Ťie public─â la Harvard Kennedy School.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.